No, amu cica statea badea Gheorghe și badea Vasile la soare, după o zi de munca. Și badea Gheorghe citea la gazeta. Citeste el ce citeste, când vede acolo cuvantul
torpila. Sta și se gandeste el cam ce-o fi aia si, după vreo juma de ora de scarpinat în cap, întreabă:
— Ba Vasile, ce e ba aia torpila?
— Ba, torpila e aia de trage vaporele unu în altu.
După lungi momente de cugetare (si scarpinat în cap), Gheorghe întreabă:
— Pai ba, când iese torpila din vapor nu intra ba apa? Nu se duce la fund?
Urmeaza alte momente de suspans, după care Vasile:
— Nu, ca e vorba de pristipiul hidrodinamic!
— Pristipiul hidrodinamic?! Da ce e ba sta?
— No, stai sa-si explic:
Oi fost la Muras?
— Am fost.
— Și o fost Murasul rece?
— O fost.
— Și ti-o venit sa te besi?
— Mi-o venit!
— Și ti-o intrat Murasu-n cur?
— Nu ma!
— No. Pai vezi, asta-i principiul hidrodinamic.
Soția venind de la piata își gasește soțul în pat cu o tipa tânăra. Acesta sare în picioare și striga: — Draga, pot să-ți explic, uite cum a fost. Veneam cu mașina de la servici și am vazut-o pe fata asta pe marginea drumului. Mi s-a facut mila de ea și am adus-o acasă, avea incaltarile rupte și i-am dat o pereche pe care tu n-o mai foloseai, avea bluza uzata și i-am dat una pe care tu nu o mai foloseai, i-am dat și o rochie pe care tu nu o mai foloseai.
In momentul plecarii însă m-a întrebat:
— Mai e ceva ce soția ta nu mai foloseste?
Tata, cum am am aparut eu pe lume??
Tata zice:
— Bah fiule, cred ca într-o zi tot ai sa afli! Hai să-ți spun pe limba ta.
Pai, eu și cu maica-ta într-o zi am intrat într-o camera de chat a Yahoo-ului.
Am aranjat apoi o intalnire via e-mail cu maica-ta și ne-am intalnit într-un internet cafe virtual.
Ne-am strecurat într-o camera privata, unde maica-ta a fost de acord cu un download din hard-ul meu. Imediat ce eram gata de upload, am descoperit ca nici unul dintre noi nu folosise firewall-ul și fiindca deja era prea târziu sa dam delete, noua luni mai târziu a aparut un mic popup care a tipat din toți rarunchii:
— You`ve Got Mail !!!!
Scufita Rosie merge, prin pădure, la bunica ei.
Deodata, aude o păsarica.
Pasarica:
— Te mănânc! Te mănânc, dacă nu te mariti!
Scufita ajunge la bunica ei.
Scufita Rosie:
— Bunica, ma marit!
Bunica:
— Ce ai, fetito? De la vârsta asta?!
Scufita Rosie:
— Da! Ma mănânca păsarica!
După o prima intalnire reusita, el o conduce acasă la o cafea. La ussa, ea spune: — Stii, draga, ca, în functie de cum descui ușa, eu știu cum faci sex?
Cum asa?
— Pai dacă bagi cheia repede și rasucești brusc inseamna ca-ti place sa fii mai violent în pat și nu e chiar pe gustul meu asta, iar dacă bijbii cu cheia pe lângă broasca și rasucești incet inseamna ca ești neexperimentat și n-o sa te invat eu acum. Hai, arata-mi!
— Pai eu înainte sa deschid ling gaura cheii!
La o scoala în Cluj invatatoarea de la clasa a două vine după pauza mare și îi întreabă pe copii:
— Ce ati facut în pauza?
Gigel, care era mai rasarit, ridica mina:
— Eu m-am jucat în cutia cu nisip.
Invatatoarea, ca sa dea un exemplu ce bine este sa inveti bine și constant spune:
— Bravo Gigel, dacă scrii frumos pe tabla fără greseala cuvantul nisip, poți pleca azi cu două ore mai repede acasă.
Gigel merge la tabla și scrie frumos și caligrafic cuvantul NISIP fără greseala.
— Bravo Gigel, poți sa pleci azi cu două ore mai repede acasă — Spune
invatatoarea. Acuma se intoarce invatatoarea catre Petrica și l întreabă:
— Tu Petrica, ce ai facut în pauza?
— Eu m-am jucat cu Gigel în cutia cu nisip!
— Perfect, dacă scrii frumos pe tabla cuvantul “cutie” poți pleca și tu cu două ore mai repede acasă.
Merge și Petrica la tabla și scrie frumos și ingrijit cuvantul CUTIE absolut
fara greseala.
— Bravo Petrica, și tu poți pleca astazi cu două ore mai repede acasă.
Intr-un sfârșit se intoarce invatatoarea catre Janos, și il întreabă și pe el:
— Tu Janos ce ai facut în pauza?
— Eu vrut joci și el la baietii cu nisip, dar ei nu fost draguti la Janos si
spune: ” merge ma în Panonia ta de ungur ”
— Vai, dar asta este o discriminare a unor minoritati nationale cu influente negative asupra psihicului unui copil. Dacă scrii frumos pe tabla “discriminare a unor minoritati nationale cu influente negative asupra psihicului unui copil ” poți și tu sa pleci cu două ore mai repede acasă…
Bulă la scoala. Profesoara îi întreabă pe copii ce mănânca ei acasă.
Bulă: ceai.
Profa îi spune ca nu e bine, ca o sa aiba inspectie și ca dacă il întreabă ce maninca sa spună ca maninca friptură..
A două zi — inspectie.
Inspectorul: — Ce mincati voi acasă, copii?
Bulă: — Friptura.
I: — Toata ziua friptură?
B: — Da!
I: — Și cita friptură maninci tu, Bulă, seara?
B: — Cam două cani.
La portile paradisului se întâlnesc 2 bărbați:
— De ce ai murit?
— Am murit de frig, dar tu?
— Am murit de fericire
— Adica?
— M-a sunat cineva spunand ca la mine acasă era un bărbat în pat cu soția mea.
Am ajuns acasă, l-am cautat și nu l-am gasit nici în dulap, nici în gradina, nu l-am gasit și am murit de fericire!
— Bai, de ce nu te ai uitat în frigider?
Cum s-a inventat dansul Calusarii?
Marin, cu casa grea, la Caracal, acolo unde s-a rasturnat știți voi ce, avea o singura buda în curte la 12 membri ai familiei.
Și pe când Marin dimineața își deserta matele cele groase de resturi de fasole, copiii, cum veneau la buda, se stringeau în fața usii și asteptau tropaind de zor pe loc de nerabdare și dorinta.
Marin dinauntru tragea din când în când cite o basina la care cei de afară tropaind “I-auzi una”, “I-auzi doua”
Cum s-ar numi unele opere literare dacă autorii ar fi din Vaslui:
1 — Echimoza Otiliei George Calinescu
2 — Cel mai beat dintre pamanteni Marin Preda
3 — Amintiri din carciuma — Ion Creanga
4 — Mai am un singur pahar Mihai Eminescu
5 — Riga Spirto și lapona Antigel Ion Barbu
6 — Ultima noapte de viol intaia noapte de bulau Camil Petrescu
7 — Birtul Ancutei Mihail Sadoveanu
8 — Morobetii Marin Preda.
Zece blonde care mor toate în aceeași zi, stau aliniate în fața Sf. Petru, urmand sa fie trimise în Iad sau Rai.
Pentru departajare Sf. Petru propune:
— Cine si-a inselat bărbatul sa facă un pas în fața.
După o mica ezitare 9 blonde fac un pas în fața.
Sf. Petru il întreabă pe Sf. Pavel:
— Și cu surda ce facem ?