La spitalul de nebuni.
Se duce doctorul într-un salon unde nu existau ferestre decat o ușa mica mica mica.Intra doctorul și vede desenat pe un perete o ușa.toti nebunii erau gramada pe ea numai unul statea în spate și nu făcea nimik.se duce doctorul la el și il întreabă:
— Ce se întâmpla te faci bine dc nu ești la fel ca ceilalti?
nebunul se aproprie de urechea doctorului și în cea mai mare liniste îi spune:
— Sa nu le spui dar cheia e la mine!
Doua camile tata și fiu stau de vorba:
Spune tata de ce avem noi cocoasa?
Pentru ca în desert este foarte cald și nu sunt fantani. În aceste cocoase ne tinem rezerva de apa.
Spune tata de ce avem copitele atat de mari?
Pentru ca mersul în desert fără aceste copite este dificil.
Atunci ce naiba cautam în gradina zoologica din București?!
S-au intalnit la o bere un indian, un arab și un evreu, și s-au apucat ei sa povesteasca cum l-a ajutat pe fiecare Dumnezeul lui.
Indianul spune ca în timpul unei inundatii cumplite s-a rugat lui Buddha și dîntr-o data
pe o raza de 20 de metri în jurul lui s-a facut senin.
Arabul povesteste cum în desert când era mort de sete i s-a rugat lui allah și dîntr-o data pe o raza de 20 de metri în jurul lui a început sa ploua.
Vine și evreul care povesteste ca în ziua de sabat când iesea din sinagoga a vazut pe jos un portofel plin cu bani și i s-a rugat lui Dumnezeu sa-l ajute sa nu pacatuiasca tocmai de sabat…
Și pe o raza de 20 de metri în jurul lui s-a facut Miercuri.
Un rabin și un preot ortodox aveau garaje alaturate.
Preotul, din smerenie, într-o zi spala și mașina rabinului.
A două zi, il vede pe rabin cum îi taie cu un bomfaier teava de la esapament a masinii.
Suparat întreabă :
— Ce faci rabine acolo? La care rabinul răspunde :
— Tu mi-ai botezat mașina, eu ti-o tai imprejur.
DECALOG pentru femei
1 Niciodată sa nu te futi cu un bărbat care are p*la mai scurta decat degetul tău mijlociu.
2 Sa nu te futi cu un bărbat mai romântic decat tine.
3 Sa nu te futi niciodată cu un bărbat care are sanii mai mari decat ai tai.
4 Sa nu te futi niciodată cu un bărbat care are burta mai mare decat p*la.
5 Oricat de bun este al tau, va fi intotdeauna altu’ mai bun. Cauta-l.
6 Barbatul e bărbat chiar dacă l-ai cunoscut la opera, într-un bar sau în peluza unui stadion. Pragateste-te pentru marlanie.
7 Adu-ti aminte ca orice bărbat, oricand, va pofti la colega ta de camera, prietena cea mai bună sau sora-ta.
8 Adu-ti aminte de zilele de odihna: o zi în care tu ești totul pentru el, o zi în care trebuie sa îți aduca ciocolata, sa te rasfete, sa îți facă oral. Numai oral.
9 Chiar dacă sunteți de un an împreună, ajunsa la el acasă, nu gati, nu spala vase și nu-i fă ordine în dulap. Nu va aprecia.
10 Un bărbat scos din turma e un bărbat mai usor de supus. Incearca, pe cât posibil, sa îi rarești bautele, intalnirile sau alte contacte cu prietenii.
Bulă la scoala.
Profesorul:
— Copii astazi spunem bancuri.
Bulă:
— S-a dus tata în pădure, la lemne, și taind la ele, o aschie la nimerit drept în c*r.
Prof:
— Bulă, spune și tu mai pe ocolite.
Bulă:
— S-a dus tata la lemne și sarii o aschie, il ocoli, il ocoli și până la urma tot în c*r il nimeri.
— Cum te numești, Domnule ?
— Petru Potopeanu
— Și ce lucrezi ?
— Prepar pești pentru pulverizat.
— Bine, dar ce anume operatii faci ?
— Pun pestele pe placi, potrivesc placile pe plite, pregatesc patru putini pentru pestele prajit, pulverizez pasta produsa, pun pe pungi.
— Dar de ce vorbești numai cu “P”?
— Poftim ?
— De ce vorbești numai cu “P”?
— Pentruca pot pronunta pe P perfect perceptibil.
— Ei, asta e acum ! Pun ramasag ca la întrebările mele vei gresi.
— Primesc.
— Pe cât ?
— Pun prinsoare pe patru poli !
— S-a facut. Spune-mi ce-ti place sa mănânci ?
— Peste, pastravi, plachie, potirnici, prepar piftie piperata, parjoale, pastrama, papricas, papanas, porumbei, pui pane.
— Și ce vin bei?
— Pinot, pelin, porto.
— Și ce desert ?
— Placinte, prajituri, pepene, prune, pere, portocale, piersici.
— Dar înghețata obisnuești ?
— Putin profiterol, parfait.
— Spune-mi cum îți petreci timpul liber ?
— Primavara prefer plimbarile pe potecile padurilor, prin parcuri.
— Dar vara?
— Pescuiesc.
— Și iarna ?
-Patinez.
— Te pomenești ca poți sa-mi spui o poezie cu litera “P”?
— Pot.
— Asta nu o mai cred. Spune-o !
— POEZIA POETULUI PETRU POTOPEANU:
“Prin pustiuri, peste pietre,
Pasari, pilcuri pribegesc,
Parasindu-si puii proprii
Pe pamintul parintesc.
Prima pasare, pilotul,
Plescaia puternic pliscul,
Patina privind pamintul,
Pajistea, pădurea, pliscul.”
— Bine ! Spune-mi textual ce i-ai spus nevestei când ai plecat ?
— Paraschiva papusico, pentru prinz prepara puțin patrunjel pe potirnichi. Pa!
— Vad ca am pierdut.
— Pardon, platești patru poli pentru pierderea pariului.
— Platesc.
— Pune paralele pe portofel.
— Inca o întrebăre.
— Poftim?
— Ce adresa ai matale ?
— Prelungirea Popa Petre 4, parter, plecind prin Pingari, peste pod.
Un bărbat și o femeie mergeau cu mașina pe un drum de tara.
Tocmai își mutau mobila la parinti. Barbatul vede pe sosea un sconcs și i se face mila de el, așa ca hotaraste sa-l ia cu el, dar nu mai era loc în porbagaj așa ca îi zice soției sa-l tina la picioarele ei.
— Da, mai bărbate, da mirosul??
— Las ca o rezista el!
Ivan a prins peștisorul de aur….Prima dorinta:
— O votca mare!
O bea, peștisorul asteapta sa-i indeplineasca a două dorinta.
— Toata Volga asta sa fie votca!
Se face. S-arunca Ivan, inoata, bea, într-un târziu, iese pe mal, destul de cherchelit.
A treia dorinta? il întreabă peștisorul.
— O…votca mica!
In orasul meu s-a deschis un supermarket cu adevărat special.
Patronul a inveștit mult în acest magazin.
Când treci pe la raionul de “legume-fructe”, se aude susurul unui izvor și un miros de aer curat te insoteste pe tot parcursul raionului.
La raionul de “Produse lactate” se aude mugetul unei vaci, iar mirosul de smantana proaspata te indeamna sa asezi cât mai multe produse de acolo în cos.
La raionul “Oua” auzi o gaina cotcodacind și mirosul de ouă prajite îți imbie narile.
Sincer va spun, mi-a fost teama sa merg la raionul de “Hartie Igienica”!
Ion se intoarce din Africa de Sud. Gheorghe il întreabă:
— No, Ioane, da cum îi cu apartheidul cela?
— Dapai cum sa fie, mai Gheorghe? Bunaoara, și zicem ca meri pe drum sa din fata vine în negru. Negrul da sa treaca pe lângă tine -tu nu-l lasi. Negrul da sa treca prin dreapta, te dai sa tu în dreapta. Da sa treaca prin st?nga, te dai sa tu în st?nga. Sapai pe unde ar vrea el sa treaca, tu numa nu-l lasi sa nu-l lasi, no.
După o vreme, negrul îți spune: No, domnu alb, rogu-te frumos, lasa-ma și pe mine sa merg în drumul meu. S-atunci tu numa te uiti ur?t la el sii-i spai: No, meri în muma-ta de bozgor!.