Compunere liberă despre femeie a elevului Gigel din clasa a II-a Femeia este o fiinţă pe care Dumnezeu a lăsat-o pe pământ după chipul şi asemănarea lui, deşi toţi o preferă după chipul şi asemănarea lui Pamela Anderson. De fapt, şi femeia este tot un fel de Dumnezeu, căci pe pământ e atotputernică. Nimic nu se face fără ea: nici politică (vezi madam Thatcher), nici vâlvă (vezi Mrs Hillary Clinton), nici miliarde (vezi madam Rotschild), nici copii (vezi mama).
Femeile sunt de două feluri: tinere şi foarte tinere.
Cele mai în vârstă intră în categoria „femei bine”. „Femeile bine” sunt acelea care au împlinit 50 ani şi de fapt merg pe 39. Oricum, la femei nu are importanţă vârsta, ci cosmeticele, fiindcă fiecare produs cosmetic acoperă 2-5 ani. Aşa că, dacă o femeie foloseşte 20 de cosmetice, poţi să spui despre ea că nici nu s-a născut încă, deşi primeşte deja pensie.
Femeia este subiectul celor mai multe cântece de dragoste, de aceea dragostea este întotdeauna un cântec. Tata spunea că fără femei nu se poate trăi, iar cu femei este imposibil de trăit. Cea mai mare calitate a femeii este zestrea. Cel mai mare defect al femeii este maică-sa. Dar, aşa cum inventatorii au inventat avionul fără pilot, revolverul fără zgomot, tot aşa se încearcă o altă invenţie:
zestrea fără nevastă şi soţ fără soacră. Cred că cel care va pune la punct aceste două mari invenţii va primi Premiul Nobel pentru Pace.
Femeile se pot împărţi, după cum spune unchiul Costel, în alte trei categorii: femeile care au suflet şi sunt stimate, cele care au caracter şi sunt admirate şi cele care au “nu-ştiu-ce” şi sunt căutate.
Eu nu ştiu de ce sunt căutate, că doar nimeni nu se joacă cu ele dea v-aţi ascunselea, ci de-a v-aţi găsitelea. Unchiul Costel îi şoptea lui tata despre una: „Ce mi-am căutat mi-am găsit, iar acum mi-e frică să nu-mi găsească ceva şi medicul”.
Femeia este de genul feminin, deşi unele poartă pantaloni, după cum unii bărbaţi sunt de genul masculin şi poartă şorţ de bucătărie.
Femeia, spune legenda, s-a născut dintr-o coastă. De aceea, se pricepe atât de bine să mişte şoldurile. Prima femeie care a păcătuit a fost Eva. A doua femeie au fost toate celelalte.
Cică Eva a păcătuit când a muşcat din măr. E posibil să fie adevărat, fiindcă, într-o seară, când mama era plecată de acasă, lam auzit pe tata, care era cu o vecină în salon, strigându-i: „Ho, nebuno, nu mă muşca!”. Probabil că, pe întuneric, l-a confundat pe tata cu un măr. Într-adevăr, când a ieşit el din cameră, avea urme de muşcătură pe gât, exact acolo unde este mărul lui Adam. Pe urmă, ca în Biblie, tata i-a şoptit vecinei: „Acum pleacă repede, că dacă vine acasă şarpele, s-a zis cu noi!”.
Eu l-am întrebat: „Despre ce şarpe vorbeşti, că acasă nu trebuie să vină decât mama!”.
Enervat, tata mi-a plesnit două palme, de m-am văzut cu toţi sfinţii, aşa cum scrie la Biblie. Când s-a înapoiat mama, i-am cerut să-mi explice legenda. În loc să-mi explice mie, i-a explicat lui tata, după care l-a gonit din Rai şi abia după două luni s-a întors.
Atât ştiu despre femei. Pentru restul, am să mă uit pe gaura cheii.
Q: Cum a fost descoperită Viagra?
A: A fost descifrat codul genetic al lui Bill Clinton..
Oamenii construiesc cel mai tare observator astronomic din lume.
Bucuroşi, cei mai tari astronomi se apucă de studiat mai temeinic spaţiul. Într-o bună zi, observă nişte litere imense pe Pluto, dar nu reuşesc să le descifreze. Se apucă şi adună toată cerneală din America şi începe să scrie în deşert, chestie care a durat opt luni, cu litere imense:
- Înţelegeţi limba asta?
După alte câteva luni, apare răspunsul:
- Da, înţelegem.
Bucurie imensă pe Terra, se apucă şi strâng cerneala de pe două continente, declanşează o criză economică din cauza amplorii chestiei şi scriu:
- Ce doriţi de la noi?
Răspunsul vine după alte opt luni:
- Nimic. Nu ne luaţi în seamă, vorbim cu Saturn.
Q: Ce au irakienii şi chiloţii în comun?
A: Amândouă îl jenează pe Bush.
Badea Gheorghe din Ardeal se-ntoarce din vizită din America.
Prietenii, toţi în jurul lui, la crâşmă, curioşi:
- Cum e, bade, în America? Fain, nu?
ARDELEANUL: No, e fain, e ca aici la noi.
- No zi, bade, păi cum: zgârie nori, autostrăzi, maşini faine, Dallas, New York, democraţie, Pamela Anderson. Cum poţi să zici că e ca la noi, bade Gheo?
ARDELEANUL: Aşa e cum îţi zic, în America e ca la noi: ai bani, trăieşti bine! N-ai bani, vii la crâşmă.
Dumnezeu s-a săturat că lumea tot migra între Rai în Iad şi invers şi a hotărît să facă un gard. L-a chemat pe Sfântul Petru să organizeze o licitaţie şi i-a cerut să-i găsească cei mai buni constructori.
După îndelungi licitaţii electonice, Petru a adus în faţa Domnului trei constructori: un francez, un american şi un român.
Dumnezeu îi ia la întrebări, să poată să aleagă pe cel care urma să facă gardul între Rai şi Iad.
DUMNEZEU: Francezule, cu cât îmi faci gardul?
FRANCEZUL: Cu 5.000 de euro. Folosesc tehnologie franceză de ultimă generaţie, muncitori chinezi, toţi unul şi unul.
DUMNEZEU: Americanule, tu cu cât îmi faci gardul?
AMERICANUL: Cu 10.000 de euro, dar folosesc tehnologie de ultra-nouă generaţie, stâlpi cu senzori de mişcare, wireless, camere de filmat prin satelit cu servere...
DUMNEZEU: Românule, dar tu, cu cât îmi faci gardul?
ROMÂNUL: Pai, cu 15.000 de euro.
DUMNEZEU: Păi, şi ce faci de banii ăştia?
ROMÂNUL (şoptiindu-i Domnului la ureche): Păi, îţi dau Ţie 5.000 de euro, că îmi dai contractul, îmi ţin mie 5.000 de euro, că am câştigat licitaţia, iar restul de 5.000 de euro îi dăm francezului, să facă gardul.
DOCTORUL AMERICAN: La noi, în America, medicina e aşa de avansată, că scoatem un rinichi de la un pacient, îl transplantăm la altul şi după 6 săptămâni, ăla deja îşi caută de lucru!
DOCTORUL GERMAN: E nimica toată. La noi, în Germania, scoatem un plămân de la un pacient, îl transplantăm la altul şi după 4 săptămâni ăla deja îşi caută de lucru!
DOCTORUL RUS: Nici asta nu-i mare scofală! La noi, în Rusia, scoatem jumătate de inimă de la un pacient, o transplantăm la altul şi după 2 săptămâni, amândoi deja îşi caută de lucru!
DOCTORUL ROMÂN: N-avem ce să comparăm, toţi sunteţi înapoiaţi faţă de noi! La noi, în România, am luat câţiva fără creier şi fără inimă şi i-am pus în fruntea ţării. Acum, toţi ne căutăm de lucru.
Începutul anului şcolar, într-un liceu din America, diriginta prezintă clasei un nou coleg: Sakiro Suzuki din Japonia.
Începe ora:
- Să vedem, cine ştie cel mai mult despre istoria Americii. Cine a zis: “Libertate sau moarte”?
Tăcere de mormânt în clasă, numai Suzuki ridică mâna:
- Patrick Henry 1775 Philadelphia.
- Bravo Suzuki! Şi cine a zis: “Ţara este poporul, de aceea poporul nu poate să moară”?
SUZUKI: Abraham Lincoln 1863 Washington.
Diriginta se uită peste clasă şi zice:
- Mi-e ruşine pentru voi, Suzuki vine din Japonia şi stie mai multe despre America decât voi!
Din spate se aude o voce:
- Pupă-mă-n cur, Japo împuţit!
- Cine a zis? întreabă diriginta.
Suzuki se ridica şi zice:
- Generalul McArthur 1942 la Guadalcanal şi Lee Iacocca 1982 la şedinţa acţionarilor Chrysler.
În clasă iarăşi linişte, numai din spate se aude iară:
- Îmi vine să vomit!
Diriginta strigă:
- Cine a fost nemernicul?
SUZUKI: George Bush senior către Tanaka, ministru japonez, în timpul unei mese de serviciu, Tokio 1991.
Un elev se ridică şi zice:
- Suge-mi-o!
Diriginta, crizată:
- De ajuns! Cine a fost impertinentul?
SUZUKI: Bill Clinton către Monica Lewinsky, 1997 Washington, Casa Alba, Biroul Oval.
Înca un elev se ridică si zice:
- Suzuki ăsta e un rahat mare!
SUZUKI: Valentino Rossi 2002 Brazilia Superbike GP.
În clasă e un haos total, diriginta leşină, se deschide uşa şi intră directorul:
- O adunatură de idioţi mai mari ca voi n-am văzut în viaţa mea!
SUZUKI: Traian Băsescu către Gheorghe Ialomiţeanu, ministru de finanţe, la o nouă şedinţă de rectificare a bugetului şi de creare a noi impozite, Bucureşti, ianuarie 2011.
Un investitor american se plimba pe malul Dâmboviţei, îngândurat. Vede în apele tulburi un peştişor de aur, îl pândeşte şi reuşeşte să-l prindă.
Peştişorul îi spune:
- Dacă îmi dai drumul îţi îndeplinesc o dorinţă.
Americanul acceptă târgul şi îşi negociază dorinţa.
AMERICANUL: Ştii, peştişorule, mi-e frică de apă şi de avioane, şi tare aş vrea să pot conduce până în Hawai. Ce zici, construieşte un pod până acolo?
PEŞTIŞORUL: Îmi ceri ceva foarte greu, aproape imposibil. Mult beton, fier... Nu mai bine îţi pui altă dorinţă?
AMERICANUL (după o lungă meditaţie): Fă-mă să-i înţeleg pe români.
PEŞTIŞORUL (după o şi mai lungă meditaţie): Pe câte benzi, pe două sau pe patru?
Iţic, care locuieşte la Tel Aviv, îi telefonează fiului său David, care a emigrat la New York, şi-i spune:
- Regret că-ţi stric ziua, dar trebuie să-ţi spun că eu şi maică-ta suntem pe cale să divorţăm. 45 de ani de suferinţă sunt de ajuns.
- Tată, cum poţi să spui asta? Şi chiar acum, înainte de sărbători!, strigă revoltat fiul său.
- Nu mai pot s-o văd în faţa ochilor, răspunde tatăl, ne-am plictisit unul de celălalt şi sunt sătul de toată povestea asta, aşa că fă-mi un serviciu şi sun-o pe soră-ta Anna la Chicago, să ştie şi ea.
Şi Iţic închide rapid telefonul. Disperat, fiul o sună pe soră-sa, care rămâne mască.
- Cum, vor să divorţeze? La vârsta lor?! Am eu grijă de asta.
Şi-l sună direct pe tatăl ei şi-i spune:
- N-o să divorţaţi! Nu faceţi nimic până când eu şi frate-meu nu ajungem la voi. M-ai înţeles? NIMIC!
Şi trânteşte telefonul.
Tatăl se întoarce spre soţia lui, spunându-i:
- Totul e foarte bine, Rebecca! Copiii vin să-şi petreacă sărbătorile cu noi şi, în plus, o să-şi plătească singuri biletele de avion.
Obama îl sună pe Băsescu şi îi spune:
- Ar trebui să îţi iei adio de la popor!
Băsescu răspunde:
- De ce? Unde pleacă?