La farmacie vine o bătrână de 80 de ani cu o reţetă. Farmacistul o întreabă:
- Reţeta este pentru dvs.?
- Da.
- Ştiţi că este o reţetă de anticoncepţionale? Acestea nu vă fac nimic.
- Ba da, mă fac să dorm liniştită.
- Cum aşa?
- Iau câte o pastilă în fiecare dimineaţă, o pisez şi o dizolv în paharul cu suc al nepoatei mele de 16 ani. Aşa dorm eu liniştită!
Q: Care era numele ştiinţific al şoferilor de Lăstun?
R: Accelerator de particole.
- Auzi, bă, noi de ce stăm în groapa asta şi săpăm şi şeful stă la umbra copacului, sus?
- Nu ştiu, bă, întreabă-l!
- Şefu’, noi de ce stăm în groapa asta şi săpăm şi dvs. staţi la umbra copacului?
- Inteligenţa...
- Ce-i aia?
- Uite, eu îmi pun mâna pe copacul ăsta şi tu încearcă să o loveşti cu pumnul.
Când loveşte, şeful fereşte mâna. Zis, încercat, ferit, ratat, înţeles.
- Ia zi, mă, ce a zis şeful?
- A zis că din cauza inteligenţei...
- Ce-i aia?
- Fii atent, io îmi pun mâna pe faţă şi tu încearcă să o loveşti cu lopata...
Calcul pentru mărire de salariu După mulţi ani de serviciu, un om realizează că nu a fost promovat, nu a fost transferat, nu i s-a mărit salariul, nu i s-au dat prime şi compania nici nu are de gând să facă nimic în acest sens.
Deci, omul s-a decis ca, într-o dimineaţa, să meargă la managerul direct, iar, după schimbul de amabilităţi, să-i menţioneze şefului observaţiile sale.
Zis şi făcut. Şeful, uitându-se la el, a râs şi l-a rugat să ia loc, spunându-i:
- Prietene, dar tu nu ai lucrat în compania asta nici măcar o zi!
Omul a fost surprins să audă asta, dar şeful a continuat să explice:
- Câte zile sunt într-un an?
- 365 de zile, iar o dată la 4 ani sunt 366 zile.
- Câte ore are o zi?
- 24 ore.
- Câte ore munceşti pe zi?
- 8 ore pe zi, de la ora 8.00 la 16.00.
- Aşa, deci cât la sută dintr-o zi munceşti?
Angajatul face calculele şi zice:
- 8 ore / 24ore = 1/3 dintr-o zi, adică 33,3%.
- Foarte bine, deci cât reprezintă 1/3 dintr-un an?
- 122, 1/3 x 366 zile = 122 zile.
- Vii la lucru în week-end-uri?
- Nu, domnule.
- Câte zile de week-end sunt într-un an?
- 52 sâmbete şi 52 duminici, în total 104 zile de week-end.
- Merci. Dacă eliminăm din cele 122 de zile cele 104 zile de weekend, câte zile rămân?
- 18 zile.
- Bun! În fiecare an, ai circa 3 săptămâni de concediu de odihnă.
Elimină cele 15 zile din cele 18 zile rămase. Câte zile mai rămân?
- 3 zile.
- Lucrezi de Anul Nou, Paşte şi Crăciun?
- Nu, domnule.
- Bun. Elimină cele 3 zile de sărbătoare din zilele rămase. Câte zile mai rămân?
- Niciuna, domnule.
- Păi... Ce mai doreşti? Încerci să furi de la companie?
O băbuţă merge la ginecolog.
- Ce problemă aveţi?, o întreabă doctorul.
- Am un necaz cu păsărica, zice băbuţa.
Se uită doctorul între picioarele ei şi-i declară mucalit:
- Doamnă, asta nu-i păsărică, e deja un vultur pleşuv!
Un moşneag vine la doctor:
- Doctore, cred că, aşa, încet, o să devin impotent!
- Şi cum se manifestă asta?
- Păi, să vedeţi: ieri după-masă — de trei ori; azi noapte — de două ori; azi dimineaţă — numai odată!
Pe plaiuri mioritice, într-un an dat de Dumnezeu mai bogat, se naşte un copil care avea calităţi de geniu. Când s-a născut, a rostit:
- Tu eşti mama, tu — tata şi ăsta e nenea doctoru’!
La un an, s-a apucat de ecuaţii diferenţiale. Părinţii, cunoscând faptul că nu ajută la nimic prea mult creier în România:
- Mai tăiaţi-i din creier, că e prea deştept!
Taie doctorii jumătate din creier şi, după operaţia reuşită, le strigă copilul:
- Tu eşti mama, tu eşti tata şi tu eşti doctorul!
Şi se apucă să rezolve nişte ecuaţii de gradul I. Părinţii, disperaţi, îi roagă pe doctori să îi ajute:
- Tot e prea deştept, nu-l lăsaţi aşa, va fi vai de el! Mai tăiaţi!
Îl bagă iar în operaţie şi îi scot tot creierul. Când se trezeşte din anestezie, copilul zice:
- Nu te cunosc, nu te cunosc, nu te cunosc! Actele la control!
- Ştii tu cum arătăm noi doi acum?, îl întreabă un poliţist pe un ţigan prins în flagrant delict.
- Nu, dom’ căpitan, îi răspunde ţiganul.
- Ca un vultur şi un rahat.
- Bine, domnu’ general. Atunci eu trebuie să-mi iau zborul, că vine autobuzul.
Un ţăran s-a gândit să-şi facă o fântână. Şi sapă, şi sapă, şi tot sapă câteva zile, până când, în loc să dea de apă, găseşte un pergament.
Se apucă să-l citească, dar îşi aduce aminte că nu ştie să citească şi merge cu el la primarul satului.
- Dom’ primar, găsii şi io pergamul ista în ţărână şi nu ştiu să-l citesc. Nu vrei să mi-l citeşti mata?
- N-am timp acuma, dar lasă-mi-l până mâine.
Pleacă ţăranul la casa lui, iar a doua zi, când vine la primar, îl găseşte înecat. Aşa că pleacă la înţeleptul satului.
- Nene, citeşte-mi şi mie ce scrie acilea.
Ia înţeleptul pergamentul, îl citeşte şi dup-aia zice că trebuie să mulgă vaca şi că-i spune mai târziu ce scrie. Aşteaptă ţăranul ceva timp şi se duce după el în grajd: îl găseşte spânzurat. Aşa că pleacă la primul-ministru. După ce îl citeşte şi ăsta, merge într-o cameră alăturată şi se împuşcă. Aşa că bietul ţăran se duce la preşedinte.
Dar şi ăsta se împuşcă după ce-l citeşte. Speriat din cale-afară, ţăranul merge la şcoală şi învaţă carte. După ce-şi termină studiile, vine acasă şi iese pe verandă ca să citească şi el pergamentul.
Dintr-odată, se porneşte o furtună uluitoare, îi ia pergamentul din mâini şi-l zboară ca pe un fulg de nea în adâncurile cerului.
Noua lege a sănătăţii Bulă la bucătărie. O clipă de neatenţie la tocat zarzavaturi şi sângele începe să curgă. Ia repede o cârpă, înfăşoară degetul şi fuga la spital. Intră la UPU (unitatea de primire urgenţe) şi vede două uşi: "Bolnavi" şi "Accidentaţi". Ca un cetăţean disciplinat ce este, Bulă intră la "Accidentaţi". Acolo, ce să vezi? Alte două uşi: "Cu sângerare" şi "Fără sângerare". Firesc, intră la "Cu sângerare".
Acolo, alte două uşi: "De importanţă vitală" şi "Fără importanţă vitală". Deschide uşa "Fără importanţă vitală" şi se trezeşte iar în stradă.
Pleacă nervos acasă, unde familia îl întreabă:
- Ei, zi, Bulă, te-au tratat bine?
- Nu s-a uitat nimeni la mine, dar organizarea e beton!
1
Într-o bună zi, Ion Iliescu se hotărăşte să meargă la un sculptor vestit şi să ceară să-i sculpteze bustul. După două luni de zile, trece Iliescu pe la sculptor să vadă cum a ieşit opera de artă. Dezveleşte omul bustul, la care Iliescu rămâne şocat pentru câteva momente.
Dezmeticit, îl întreabă pe sculptor:
- Nu vă supăraţi, dar nu vi se pare c-aţi făcut ţâţe prea mari?
- Ba da, dar am avut un motiv foarte bun!, răspunde sculptorul.
Am să vă explic, e o chestiune simbolică! Deci, domnu’ Iliescu, din ţâţa dreaptă suge muncitorimea, iar din ţâţa stângă suge ţărănimea!, explică sculptorul.
- Dar intelectualitatea?, chestionă Iliescu.
- Auziţi, domnu’ Iliescu, mi-aţi cerut numai bustul!