În Cişmigiu, pe o bancă, doi moşi, dar moşi-moşi, discutau despre viaţa lor sexuală.
- Uite cum fac: eu mă descurc cu limba, mă duc la baba mea acasă, o dezbrac, îi pun nişte zahăr în fofoloancă, îmi pun ochelarii şi încep s-o ling.
- Bine, bine!, înţeleg că o dezbraci, îi pui zahăr, dar de ce îţi pui ochelarii?
- Păi, dacă se beşeşte, să nu-mi sară zahăr în ochi!
Un student hippy, cu păr mare, îmbrăcat corespunzător, merge la munte. După vreo două zile, ajunge la o stână de oi, badea-l pofteşte înăuntru şi studentul îl întreabă dacă poate să rămână peste noapte la stână şi dacă poate să mănânce şi nişte caş. Badea îi răspunde:
- Da! Cum să nu, poţi! Dar auzi, matale eşti băiat ori fată?
Studentul se gândeşte un pic şi zice:
- Aha, bade, dumitale vrei să priponeşti ceva, de aia mă întrebi!
La care, badea:
- Apăi, te priponesc oricum, dar te-am întrebat ca să ştiu cum să te pun!
Vine Burebista la Bucureşti în timpul lui Ceauşescu, pe vremea marilor demolări. Se uită în jurul lui, nu recunoaşte nimic din planiurile pe care le stăpânea cândva şi întreabă primul trecător într-o românească străveche:
- Ce nume cest cetat?
- Dărâmidava.
- Ce nume băşti naşii cestor loc?
- Ei se numesc AplauDacii.
- Închină ei tot la Zamolxe?
- Nu, ei se închină la ăla, ‘ZdaMăsii.
1
Ştefan cel Mare convoacă boierii la o şedinţă.
- Boieri dumneavoastră, trebui să treşem de-amu la iconomii severe, cheltuim prea mult cu ascuţitul săbiilor, propun să-i tăiem pe turci în trei, să nu-i mai tăiem în patru.
- Da’ di şe să faşem economii, Măria Ta?
- Din prişina datoriilor externe!
Peste vreo lună, iar şedinţă, turcii să fie tăiaţi numai în două, pentru economie cu ascuţitul săbiilor.
- Da’ di şe, Măria Ta?
- V-am spus. Din prişina datoriilor externe!
Altă şedinţă, turcii să fie de-amu numai înţepaţi puţin, sabia să fie trasă uşurel înapoi.
- Da’ şe-s datoriile aiestea externe, Măria Ta?
- Apoi, boieri dumneavoastră, datoriile externe nu sunt ale mele, nu sunt ale noastre, ci ale urmaşilor urmaşilor noştri, în veacul veacurilor!
Turcii au aflat că într-un sat din Muntenia sunt numai fecioare. Se pregătesc ei de o campanie peste Dunăre şi pleacă în satul cu pricina. Ajunşi acolo, dau într-adevăr de un sat numai cu fecioare.
Se pun ei pe treabă şi spre seară se adună în tabăra lor, obosiţi, fiecare lăudându-şi bărbăţia. Un singur turc, mai slăbuţ, supărat, îi spune paşei:
- Mărite paşă! În satul ăsta mai este o babă, care-i virgină încă. Eu n-am reuşit nimic.
- Nu-i nimic. Mergem cu toţii la ea acum.
Merg turcii de înconjoară casa babei şi încearcă să intre pe uşă, dar baba îi aruncă afară pe geam. După ce se plictisesc turcii de ieşit pe geam, baba iese în prag, îşi pune mâinile în şolduri şi spune:
- Nu s-a născut încă turcul care s-o dezvirgineze pe Baba Novac!
Un reporter e trimis să facă un reportaj despre viaţa ciobanilor.
Merge el la prima stâna şi vede un cioban în staul regulând o oaie.
La a doua stână, vede acelaşi lucru. Mirat îşi propune să facă şi el acelaşi lucru la următoarea stâna. Ajuns acolo, merge în staul, ia o oaie şi începe să o reguleze. Ciobanii de pe prispă stăteau şi râdeau de se spărgeau. Reporterul, surprins, întreabă:
- Ce râdeţi? Ne e normal la voi aşa ceva?
Ciobanii răspund:
- Ba da, ziaristule, dar cu urâta aia?...
Mergea un om prin deşert. Însetat, înfometat, când, ce vede? O vilă marfă, cu trei etaje, cu fântână şi piscină. În curte, un bărbat şi o femeie, care se uitau fix unul la altul.
- Oameni buni, mi-e sete, n-am mai băut de patru zile, pot să beau şi eu din fântâna voastră?
Ăştia nimic. Se priveau fix. Merge omul, bea, se întoarce:
- Oameni buni, merg prin deşert de nu ştiu când, pot să mănânc şi eu de la voi?
Ăştia nimic. Mănâncă omul pe săturate, se întoarce în grădină, ăştia - nemişcaţi. Văzând că merge orice, omul spune:
- Pot să-ţi iau şi eu nevasta, aşa, puţin, în dormitor? N-am văzut femeie... de nici nu mai ştiu când!
Ăştia nimic. Merge omul, stă două ore cu tipa,mulţumeşte şi dă să plece mai departe, când aude discuţie în bucătărie:
SOŢUL: Târfo! Nesimţito! Cum ai putut să mă înşeli, chiar sub privirea mea, în propria mea casă?
SOŢIA: Ai vorbit primul, duci gunoiul!
Black Friday la români În România, zilele cu reduceri se numesc Black Friday pentru că mor cel puțin 3-4 clienți la coadă. Ce se întâmplă, de fapt, în România de Black Friday:
o Reduceri masive la Petrom de Black Friday: Benzina se va scumpi cu doar 10 bani!
o Anul ăsta Black Friday-ul catolic pică în aceeași zi cu Black Friday-ul ortodox.
o Mihaela Rădulescu o să-și facă Black Friday-ul la Monte Carlo, iar Gigi Becali la Muntele Athos.
o În Teleorman se sărbătorește Black Sunday, dar nu e cu cumpărături, e cu voturi.
o La economatele din sect. 5, fiecare vineri e Black Friday.
o Biserica a promis că de la anul o să participe la Black Friday cu niște moaște care iartă păcate cu 25-40% mai grele sau iartă două păcate la o singură coadă.
o Consiliul de Administrație al hoților de buzunare anunță cu regret că ei nu-și permit să facă nicio reducere.
o Cea mai mișto Black Friday din România e aia de dinainte de alegeri, când uleiul și zahărul se dau nu doar cu reducere, ci chiar gratuit.
o Vasluienii nu au participat niciunul la Black Friday, pentru că sunt rasiști.
o În cinstea promoțiilor de Black Friday, prostituatele românce au lungit scurtul.
o Patriarhia și-a anunțat enoriașii că de Black Friday pot dona și sume foarte mici.
o De Black Friday, ciorbele de la terasele din zona Hala Matache vin cu două muște în loc de una.
o Bianca Drăgușanu întreabă la ce mall-uri se găsesc reduceri la absurd.
o o Gigi Becali a fost văzut făcând cumpărături de la reduceri mintale.
Dacă aș fi politician, aș prefera să fiu arestat astăzi, de Black Friday, ca să prind reducerile de la DNA.
Faină logica Gheo şi Ion mergeau cu trenul de la Cluj la Sibiu. Ion rupe tăcerea apăsătoare şi zice:
ION: Auzi, mă Gheo, tu ştii de ce ne hurducă trenul aista?
GHEO: Nu ştiu, mă. Tu ştii?
ION: Apăi, hai să-ţi esplic: trenul aista are la început o locomotivă.
Ştii asta, mă Gheo?
GHEO: Ştiu dară, că nu-s prost.
ION: N-avem nicio treabă cu ea. Merje lin, fain dă tăt. Mai departe, după locomotivă imediat, este vagonul cu poşta. Ştii asta?
GHEO: Ştiu dară, că nu-s prost. Ne pasă nouă de vagonul cela?
ION: Nu ne pasă. După vagonul cu poşta, este vagonul ăla pentru domni de la oraş, din ăia cu valize patrate. Stii, mă Gheo, asta?
GHEO: Ştiu dară, că nu-s prost. Continuează.
ION: Nici de ăla nu ne pasă. După vagonul domnilor de la oraş, este vagonul pentru pălmaşi. Nevoiaşi, aşa ca noi. Stii, mă Gheo?
GHEO: Ştiu dară, că nu-s prost. Spune mai departe. Avem vreo treabă cu el?
ION: Oleacă de răbdare. Vagonul nost are două osii: osia din faţă, cu care nu avem nicio treabă, şi osia din spate, asta pe care stă compartimentul nost. Ştii, mă Gheo, asta?
GHEO: Ştiu dară, că nu-s prost. Osia aiasta are vreo taină cu noi?
ION: Stai o ţâră. Osia are două roţi: roata din stânga, care nu ne interesează, şi roata din dreapta, pe care stăm noi. Ştii, mă Gheo?
GHEO: Ştiu dară, că nu-s prost. Ce-i cu roata de sub noi?
ION: Roata aiasta are aria PI x R patrat. Cu PI şi cu R nu avem nicio treabă, pe noi patratul cela ne hurducă aşa.
Nicuşor se duce la Sfântul Petru şi-l roagă să-l ajute să-şi viziteze părinţii. După ce-l întreabă Sfântul Petru ce au fost părinţii în viaţă, îi indică aleea preşedinţilor. Merge Nicuşor şi rămâne şocat: Lenin stătea cu picioarele într-un hârdău cu căcat, Hruşciov în căcat până la brâu, Stalin în căcat până la gât, Ceauşescu doar cu pantofii în căcat.
- Ei, te-ai descurcat bine şi aici, tată! După câte-ai făcut, şi te-au pus numai cu pantofii în căcat...
- Taci, prostule, nu vezi că stau pe capul lui mă-ta?!
O familie de olteni care nu a văzut şi nu a trăit niciodată în lux, s-a dus în America.
Au intrat într-un hotel şi se holbau ca la felul 16:
- Uaaaaaaaaaa!, exclamă tatăl.
Dar lucrul cel mai atrăgator era o cutie mare argintie cu beculeţe.
Şi, cum sta mama pe acolo, tata o trimite la cumpărături. Aşa au rămas tata şi fiul singuri. Cum se tot uitau la cutia fermecată, iată că vine o băbuţă şi intră în cutia magică, iar, după câtva timp, iese afară o blondă tare, cu coc, bine dotată.
Tatăl către băiat:
- Hiiiiii! Fiuleeee! Adu-o repede pă mă-ta!