A-nceput de ieri sa cada
Cate-un rrom, pe urma doi.
Franta pusa e pe sfada,
Și ni-I da pe toți gramada,
inapoi.
Nu e cuser, Dar e bine
Pentru Sarkozy, acum;
taberele-s toate scrum,
Dar navalnic vuiet vine
De pe drum.
Sunt țigani și balabuste,
Vin la Otopeni tipand,
Și se-mping și sar razand,
Și se-mpiedica de fuste,
Vrand-nevrand.
Cei mai mari, acum, din sfada,
Stau pe-ncaierare pusi,
Cei mai mici, de foame-adusi,
Se scancesc și stau gramada
Langa usi.
Colo-n colt, acum rasare
Un țigan mai maruntel,
Chinuindu-se sa care
O sacosa mult mai mare
Decat el.
Opt cercei cu dansul are,
Cinci bratari si-un portofel,
De la niște trecatoare,
Pe sub turnul ala mare,
Zis Eiffel.
altul, zau, cu dansul, n-are
Nici bagaje, nici nimic,
Doar un lant, cu-o cruce mare,
Care salta în miscare
Pe buric.
trei țiganci cu burta mare
Și cu rochii fistichii,
Nu au loc ca sa coboare,
C-alapteaza fiecare
Doi copii.
Un reporter vine-n graba
Sa Le Ia un interviu
Și se-nvarte în pustiu
Pana când răspunde-o baba,
Cam târziu.
Se-otaraste rau batrana
Catre cel cu microfon,
Si-l injura francofon,
Fi’nca nu mai e româna
De bonton.
Zice: -“Merde, cam mare graba,
N-am facut nimica rau,
Uite-aici, îți spune baba,
Ne bagara pe degeaba
La bulau.
Si, degeaba NE-au dat banii
Ca, mai smecheri suntem noi.
într-un an sau maxim doi,
Ne intoarcem, toți țiganii
inapoi.
Nu e mare socoteala
Ca acasă NE-ati trimis,
Ne-adunam la repezeala
Și sa vezi atunci ciordeala
La Paris “!
Un american un italian și un român ajung pentru prima data la Turn Eiffel.
Americanul:
— O my God, it is so big, so beautiful, so, o my God
Italianul:
— Mamma mia, che bella, che grande, che magnifico
Romanul:
— aiiii sa-mi bag pu*a.
Intr-un restaurant, la patru mese diferite, se aseaza 4 bărbați:
-Ce doriti? întreabă chelnerul
-Un mar! spune primul ..
-Un mar! spune al doilea ..
-Un mar! spune al treilea ..
-Un mar! spune al patrulea …
Cei patru consumatori se privesc cu simpatie, după care se prezinta reciproc:
-Adam.
-Paris.
-Wilhelm Tell.
-Newton.
Miorita USA
Pe-Atlantic în gios,
Pe un timp ploios
Giunior Bush se duce
Vrea sa se apuce
Sa reconstruiasca
-pe toți sa-i uimeasca —
La New York în centru
Doua turnuri pentru
“All who money wins”
Doua blocuri twins .
Ca din unspe-a noua
Ambele-amandoua
Nu-s cum mama naibii
Le-au dar-mat arabii.
Begins Prezidentul
de toarn?? cimentul
Plin de bucurie
pune temelie
Pune stalpi de fier
Trece de parter
Seara-i la etaj
Insa în picaj
Vine-aeroplanu
si îi strica planul
Și tot iar și iar
Lucra în zadar
Ochi-i-s tot mai tristi
Fiindca teroristi
Cad mereu din cer
Fix pe santier.
Bush se inerveaza
Și îi contacteaza
Pe toți aliatii
— ca se-aveau ca fratii —
Neamtu nu-i răspunde,
Blair se cam ascunde,
Jacques rade de el
Fiindca Tour Eiffel
N-a căzut nicicand
Și atunci în gand
I-apare Traian
Ala din Balkan
Cel mai hotarat
(si cel mai urat!):
“-Help, mai marinare,
Ca necazu-i mare
Fac riduri la ten
De-atat Bin Laden
Stressul ma ucide
de la al-qaide!”
“-Mba, Georgicica, tine
Un sfat de la mine
(si-o sa traiești bine!)”
Si-apoi îi sopteste
parca-n englezeste
Vreo juma de ceas
Sfatul lui “first class”.
***
Și de-a două zi
Sa vedeti, copii,
Nexam avioane!
Bush toarna betoane,
Treaba merge snur
(rima o știți voi)
Cât ai zice “peste”
Treaba se sfarseste.
Și cum pot sa semene
Blocurile gemene !
***
Sfatul lui Chelie
nimeni nu il stie
Insa umbl-un zvon
Cum ca din beton
Uneori mai rar
Se aude clar:
“f**k the bastard”
“shit”
“asta m-a zidit”
Iar o data-n an
Sunet de pian
Din pereti se-aude.
-n inima-ti patrunde
Te face sa tremuri
Cum canta pe vremuri
Delicat și “nice”
Gondoleeza Rice .
Bulă și Strula se duc și ei în Franta la un restaurant
Bulă zice:
— Ma vezi când vine chelneru comanzi și tu da tot ce comanzi sa inceapa cu leo .
— Bine.
Vine chelneru.
— Bonjur! Pourquoi vous voulez commander? (buna ziua! ce ati dori sa comandați?)
Bulă și Strula:
— Le ciorba de burta, le cartofi prajiti, le ceafa de porc.
Pleaca chelneru
Strula îi zice lu Bulă:
— Hai ma ca ne descurcam vorbim bine ne inteleg astea.
Vine chelneru
— Dacă nu eram eu din Calafat mâncati și voi un le c..t..
Cum canta cucu în Franta?
— Avec, avec.
Franta si-a impus protectoratul asupra Madagascarului în anul 1885.
Pentru a atrage bărbații în treburile casnice, trei femei incep sa povesteasca cum s-au descurcat:
— I-am spus soțului ca ar fi bine dacă ar face el cumparaturile, începe discursul o italianca
— Si, întrebă curioase celelante femei.
— Prima zi nimic, a două zi nimic, abia a treia zi a început sa vina cu sacosele pline.
— Bravo, strigara muierile într-un glas.
— Stati fetelor, sa vedeti ce am facut io, se ridica o bucatica din Franta. I-am spus lui Jean sa mai duca și el copii la gradinita.
— Si…? întrebă hienele cu voce tare.
— Prima zi nimic, a două zi nimic, a treia zi i-a luat și i-a dus singur la gradinita.
— Victorie, victorie, strigara toate într-un glas!
— Dar tu, Zambilo, nu spui nimic? o întrebă pe țiganca presedinta intalnirii.
— Apoi, io i-am zis lui bărbatu-miu: du-te ba, și tu la munca, ca murim de foame cu cinci copii acasă…
— Si…Si?! … Intreba muierile deodata.
— Prima zi, nimic a două zi nimic, a treia zi nimic, abia a patra zi am început sa vaz un pic cu stangu’.
Flutur merge acum la Stolojan si-l întreabă:
— Ce-ai facut, ma, Stolo, m-ai lasat fără minister ? Eu acuma ce fac ?
Stolojan:
— Lasa, Fluture, ca o sa castigam alegerile !
Flutur:
— Care alegeri, Stolo ? Când sunt alegerile ?
Stolojan:
— Lasa, ma, stai linistit !
Flutur:
— Pai și dacă nu le castigam sau dacă n-o sa fie anticipate ? Eu ce fac ?
Stolojan:
— Lasa, ma, stai linistit !
Flutur:
— Stolo, nu te supara, dar mi-ai zis ca Base nu o sa semneze decretul de revocare din functie și uite ca l-a semnat.
Stolojan:
— Stai, ma, locului, sa recuperam valorile liberale și o rezolvam !
Epilog:
Flutur pleacă în Franta, sa-i duca un platou cu prajituri lui Tariceanu, la spital și sa-i dea ministerul inapoi, firar a dracu de platforma liberala cu cine a facut-o.
Un român, ajuns în Franta, își ia petit dejuner-ul când un francez, mestecandu-si nelipsita sa guma, se aseaza lângă el. Romanul il ignora în mod vadit, dar în ciuda acestui lucru, francezul il apostrofeaza: — Voi painea o mâncati toata?
Romanul răspunde, prost dispus:
— Evident.
Francezul facand un balon cu guma:
— Noi nu. În Franta mancam doar miezul. Coaja o adunam într-un tomberon, o reciclam, o transformam în croissant și o vindem în Romania, continua, cu o strambatura insolenta.
Romanul pastreaza tacerea.
Francezul insista:
— Voi puneti marmelada pe paine?
Romanul:
— Evident.
Francezul, intorcand guma intre dinti și ranjind, zice:
— Noi nu. În Franta, la micul dejun, noi mancam fructe proaspete, dar punem toate cojile și ramasitele într-un tomberon, le reciclam, facem marmelada și o vindem în Romania.
Atunci, românul întreabă:
— Voi francezii faceți sex?
— Bine-nteles! răspunde francezul cu un zâmbet imens.
— Și ce faceți cu prezervativele folosite? continua sa intrebe românul.
— Le aruncam, bine-nteles.
— Noi nu, conchide românul. În Romania, le strangem într-un tomberon, le reciclam, le transformam în guma de mestecat și le vindem în Franta.
Din jurnalul de calatorie al unui turist american…
VENETIA:
Am sosit în oras după o ploaie torentiala, cred. Toate strazile sunt inundate. Nu se circula decat cu barca. Cu toate acestea barcagii sunt foarte veseli și canta niște cantonete numite barcarole. Hotelul este cam vechi și broasca de la ușa camerei oracaie ingrozitor.
LONDRA:
La Londra n-am vazut nimic din cauza cetii. În ultima zi, ceata s-a ridicat pentru câteva secunde și am putut vedea un superb turn cu ceas. Ceasul statea, dar eu n-am mai stat.
MADRID :
Orasul este frumos, are strazi largi, cu fantani ecvestre și statui arteziene. Au și un palat mare, dar cam neprimitor. În schimb, locuitorii sunt simpatici, vorbareti, ospitalieri și se numesc români.
PARIS:
După cate îmi aduc aminte de la scoala, Parisul este capitala Germaniei. Cu toate acestea, strazile Parisului sunt pline de japonezi. Numarul frumoaselor și renumitelor frantuzoaice s-a redus foarte mult. Ele nu mai pot fi vazute decat sub forma unui tablou expus la Muzeul Luvru și care reprezinta o italianca uratica ce zâmbeste tamp.
PRAGA:
La Praga am cunoscut o blonda delicioasa, care m-a servit cu o sunca de neuitat…
BUCURESTI:
Ghidul pe care-l am la mine, aparut în New York, îmi prezinta Bucureștiul drept capitala Ungariei. Cred ca la mijloc este o greseala. În Gara de Nord se vorbește mult turceste, ceea ce ma face sa cred ca nu sunt în București, ci în Frankfurt pe Main.