Q: Cum poţi transforma o găină într-un pitbull?
A: O iei de nevastă.
Q: Ce e pozitiv la faptul că nevasta se rostogoleşte pe treptele pivniţei?
A: Poate să aducă şi câteva sticle de bere când se întoarce.
Q: Ar fi fost posibil ca în locul lui J. F. Kennedy să fie împuşcat Nichita Hruşciov?
A: În principiu da, dar întrebarea este dacă Onassis ar mai fi luat, în acest caz, văduva de nevastă.
Preşedintele Statelor Unite ne-a cerut să ne unim pentru o cauză comună tuturor: combaterea terorismului.
Este bine ştiut că musulmanii se opun consumului de alcool şi consideră privirea unei femei dezbrăcate (alta decât nevasta) drept un păcat.
Din această cauză, lansăm un apel ca, timp de o săptămână, zilnic, la ora 17.00, toate femeile să se dezbrace complet şi să alerge prin birouri, iar toţi bărbaţii să le urmeze cu o bere în mână.
Aceasta ne va ajuta sa detectăm teroriştii care se ascund la noi în firmă.
Statele Unite vă sunt recunoscătoare pentru efortul făcut în lupta împotriva terorismului.
Q: Cum ceri o leproasă de nevastă?
A: Îi ceri mâna părinţilor ei.
Pariu pe patru poli - Cum te numeşti, domnule?
- Petru Potopeanu.
- Şi ce lucrezi?
- Prepar peşti pentru pulverizat.
- Bine, dar ce anume operaţii faci?
- Pun peştele pe plăci, potrivesc plăcile pe plite, pregătesc patru puţini pentru peştele prăjit, pulverizez pasta produsă, pun pe pungi.
- Dar de ce toate cuvintele încep la tine cu litera p?
- Poftim?
- De ce vorbeşti numai cu p?
- Pentru că pot pronunţa pe p perfect perceptibil.
- Ei, asta e acum! Pun rămăşag că la întrebările mele vei greşi.
- Primesc.
- Pe cât?
- Pun prinsoare pe patru poli!
- S-a făcut. Spune-mi, ce-ţi place să mănânci?
- Peşte, păstrăvi, plachie, potârnici, prepar piftie piperată, pârjoale, pastramă, papricaş, papanaş, porumbei, pui pane.
- Şi ce vin bei?
- Pinot, pelin, porto.
- Şi ce desert?
- Plăcinte, prăjituri, pepene, prune, pere, portocale, piersici.
- Dar îngheţată, obişnuieşti?
- Puţin profiterol, parfait...
- Spune-mi, cum îţi petreci timpul liber?
- Primăvara prefer plimbările pe potecile pădurilor, prin parcuri.
- Dar vara?
- Pescuiesc.
- Şi iarna?
- Patinez.
- Te pomeneşti că poţi să-mi spui o poezie ale cărei cuvinte să înceapă toate cu litera p?
- Pot.
- Asta nu o mai cred. Spune-o!
- Poezia poetului Petru Potopeanu:
Prin pustiuri, peste pietre, Păsări, pâlcuri pribegesc, Părăsindu-şi puii proprii Pe pământul părintesc.
Prima pasăre, pilotul, Plescăia puternic pliscul, Patina privind pământul, Pajiştea, pădurea, piscul.
- Bine, m-ai lămurit! Spune-mi textual ce i-ai spus nevestei când ai plecat de acasă?
- Paraschivo, păpuşico, pentru prânz presără puţin pătrunjel pe potârnichi. Pa!
- Văd că am pierdut.
- Pardon, plăteşti patru poli pentru pierderea pariului.
- Plătesc.
- Pune paralele pe portofel.
- Încă o întrebare.
- Poftim?
- Ce adresă ai matale ?
- Prelungirea Popa Petre 4, parter, pe Pângări, peste pod.
Teatru absurd - Ce v-ar plăcea?, mă întreabă barmanul.
- Ce mi-ar plăcea?... Păi, o casă mai mare, bani mai mulţi şi o soţie mult mai frumoasă.
- Nu, zise barmanul calm, am vrut să zic: Ce doriţi?
- Îmi doresc să câştig la loterie, să moară soacra-mea şi copilul meu să se nască sănătos.
- Ce să fie?, accentuă barmanul, începând să-şi piardă răbdarea.
- Băiat sau fată, nu contează, îi spun.
- Domnule, strigă barmanul, enervat de-a dreptul, m-ai înţeles greşit, te-am întrebat doar: Ce vrei să bei?
- Aaa, îi zic, păi, de ce nu spui aşa?! Ce ai?
Barmanul se uită adânc în ochii mei şi îmi răspunde:
- Absolut nimic! Sunt perfect sanatos!
Trei gorile, mascuili văduvi, vor să-şi caute neveste noi, dar îşi evaluează întâi experienţele.
- Am fost căsătorit cu o zebră, o nevastă minunată!, spuse primul.
- Am fost căsătorit cu o hipopotămiţă, mă sărută de mă înnebunea!, spuse al doilea.
Al treilea, numai blana şi oasele de el. Ăialalţi îl întreabă:
- Dar tu, de ce arăţi în halul ăsta? Precis n-ai fost fericit!...
- Ba da, dar eu am fost căsătorit cu o girafă. Sărută-mă!, îmi zicea, şi mă suiam pe gâtul ei. Iubeşte-mă!, şi mă dădeam jos şi o iubeam.
Apoi iarăşi: sărută-mă!, iubeşte-mă!.
Se întâlnesc Iţic şi Ştrul, doi evrei de la Fălticeni. Iţic, supărat, Ştrul, vesel, n-avea nicio treabă.
- Frate, am scăpat de toate problemele!
- Da' ce-ai făcut, mă?
- Mi-am luat un elefant, frate!
- Hai bă, lasă vrăjeala, că nu-mi arde...
- Nicio vrajeala, mă. Am scăpat de toate problemele. Ştii parcul meu de maşini? Vine elefantul în fiecare zi, le spală, dă cu coada, le lustruieşte. Nevastă-mea... ştii că e obsedată cu grădină de flori. Nam treabă, le stropeşte asta de cinci ori pe zi... jet mic, jet mare.
Copiii... ştii ce disperat eram cu ei. Am şi uitat că-i am acum. Îi ia elefantul cu trompa îi pune în spate, îi plimbă prin cartier, joacă fotbal cu ei. Nu mai am niciun stres.
- Dar cât ai dat, mă, pe el?
- 100.000 de euro, dar face toţi banii...
- Auzi, mă... Nu mi-l vinzi mie?
- Ce să fac?! Ba, nene, ăsta e parte din familie acum, nu e de vânzare.
- Hai mă că-ţi dau 150.000 de euro, dă mi-l mie, doar ştii ce probleme am acasă!
- Nu se poate, mă. E sufletul nostru, cum să ne despărţim de el?
- Hai, bă, că-ţi dau 200.000 de euro, dă-mi-l să scap de belele.
- Nu se poate, bă, Iţic, tu nu înţelegi? Îţi comand şi ţie unul, dacă vrei, dar ai de aşteptat un an.
- Băi, Ştrul, îţi dau 300.000 de euro! Ajută-mă să-mi rezolv problemele, ce dracu’, suntem ca fraţii, am început împreună să facem afaceri!...
- Bine, mă, hai. Dar să ştii că ţi-am dat de la inimă, era ca şi copilul nostru...
După şase luni, se întâlnesc iar. Ştrul, vesel, Iţic, terminat, cu părul alb, cearcăne mari...
- Băi, Ştrul, ce mi-ai făcut, bă? M-ai nenorocit cu elefantul ăsta!
- De ce, mă?
- Nu face nimic, frate. Parcul meu de maşini, îl ştii... S-a suit cu curul pe maşini, mi le-a strivit. Nevastă-mea... Obsedată şi ea cu florile, s-a căcat pe ele, nu se mai vede o petală sub diatamai balega. Copiii... nu-i haleşte, dar îi bate cu trompa, îi aleargă prin casă. Sunt terminat!...
- Băi, Iţic, tu ai o problemă!
- Da, bă, ştiu, cu elefantul de la tine.
- Nu, bă! Tu, cu atitudinea asta, n-o să găseşti niciun român să vinzi elefantul ăla!
La doctor se prezintă un bărbat, care începe să-şi verse of-ul:
- Domn’ doctor, am o problemă: când sunt cu nevastă-mea, nu mai dau randamentul de pe vremuri...
- Stai liniştit! Uite aici un praf roşu, presară-l înainte şi o să ai randamentul de pe vremuri.
A doua zi, omul vine iar:
- Domn’ doctor, nu a avut niciun efect...
- Înseamnă că problema e mai gravă decât am crezut. Uite un praf albastru. Ăsta trebuie să meargă.
În urmatoarea zi, omul vine iar, amărât:
- Domn’ doctor, nici ăsta n-a mers...
- Un singur praf mai am, ăsta gri. Daca nici ăsta nu merge, nu ştiu ce să-ţi mai fac...
Pleacă omul acasă şi se întoarce a doua zi fericit.
- Ei? Cum a mers?
- Super! Toată noaptea am fost activ! Şi nici acum nu mi se culcă!
- Eheee!... Cimentul, tot ciment...
Trei lipoveni aşteaptă pe malul Dunării să se prindă ceva în undiţă. Deodată, apare un porc mistreţ.
- Mă, dacă ar fi Claudia Schiffer!, zice primul.
- Ar fi bine şi dacă ar fi nevastă-mea, zice al doilea.
Al treilea tace puţin, apoi exclamă cu năduf:
- Cel mai bine ar fi dacă ar fi întuneric!