Secretul unei vieţi lungi Un medic de la Institutul Inimii, ieşit la plimbare, vede o băbuţă stând pe o bancă, fumând o ţigară.
MEDICUL: E imposibil să nu observ fericirea de pe chipul dumneavoastră! Care este secretul dvs.?
FEMEIA: Sunt profesoară, nu mă culc până la 2 noaptea, timp în care concep situaţii didactice şi fac programe şcolare, mă trezesc pe la 6 dimineaţa ca să ajung la timp la serviciu, nu fac sport, nu mă distrez şi nici nu am viaţă socială. La sfârşit de săptămână, lucrez întruna, revizuind noi strategii de învăţare pentru elevii mei, evaluări, elaborez material didactic, şi, dacă e sărbătoare, de asemenea nu iau micul dejun, prânzul şi nici cina, pentru că nu am timp. Sunt mereu stresată din cauza reformelor din învăţământ, termenelor de predare a documentaţiei şi a vizitelor inspectorilor.
MEDICUL: E extraordinar! Nu pot să cred. Ce vârstă aveţi?
FEMEIA: Împlinesc mâine 30!, îi răspunse băbuţa.
O nevastă disperată sună la medicul veterinar:
- Domnule doctor, soţul meu i-a dat pisicii mele să bea benzină.
După aia, s-a învârtit că apucata prin casă timp de vreo două ore şi acum stă pe canapea şi nu se mai mişcă deloc. Ce s-a întâmplat?
La care, veterinarul:
- Benzină, doamnă, benzina!...
Georges, un bărbat de o vârstă înaintată, trăia în Vancouver. Când se pregătea de culcare, soţia îi spune că a lăsat lumina aprinsă în curte. Georges s-a dus s-o stingă şi-a văzut că hoţii îi furau din curte şi din grădină. A sunat repede la Poliţie. Este întrebat dacă hoţii au intrat în casă şi l-au atacat.
- Nu, răspunde el, dar continuă să-mi fure din curte şi din grădină.
Operatorul îi răspunde:
- Ne pare rău, dar toate maşinile de patrulare sunt pe teren. Încuiaţi-vă în casă şi vom trimite pe cineva când se întoarce la sediu.
Georges închide. Stă el puţin, vreme de 30 secunde, şi sună din nou la Poliţie:
- Bună seara, tocmai v-am sunat înainte; vreau să vă spun de hoţii din curte... Nu vă mai faceţi griji şi nu mai trimiteţi pe nimeni să verifice. Tocmai i-am împuşcat!
Şi închide telefonul. În nici 5 minute, 6 maşini de poliţie, o echipă de trăgători de elită, un elicopter, 2 camioane de pompieri, o ambulanţă şi şeful poliţiei locale erau la faţa locului, reuşind să prindă hoţii în flagrant delict.
Un poliţist îi spune:
- Credeam că i-aţi împuşcat!
La care Georges răspunde:
- Şi eu, care credeam că nu aveţi pe nimeni disponibil!
Femeia îşi întreabă soţul ce ar vrea pentru micul dejun:
- Nişte ochiuri cu şuncă? Suc de grapefruit şi o ceaşcă de cafea?
EL: Nimic, cred ca de la Viagra mi-am pierdut pofta de mancare.
La pranz, ea îl întreabă din nou:
- O ciorbică de burtă? Un grătar cu cartofi prăjiţi? Nişte berici?
EL: Nimic, cred că de la Viagra mi-am pierdut pofta de mâncare.
Seara, la cină, ea vine din nou cu oferta:
- O slăninuţă bună cu ceapă roşie? Un pic de telemea cu roşii?
Nişte vinuţ?
EL: Nimic, cred că de la Viagra mi-am pierdut pofta de mâncare.
EA: Atunci dă-te naibii jos de pe mine, că mor dracului de foame!
Un bărbat din Braşov avea probleme cu potenţa. Merge la doctor, iar acesta îi spune:
- Îţi dau praful acesta, pe care trebuie să-l pui în mâncare şi erecţia va veni imediat.
Bucuros, în drum spre casă, pentru a face o bucurie soţiei sale, intră într-un restaurant şi comandă o porţie de mici şi spune bucătarului să pună praful în ei. După o oră de aşteptare, omul, revoltat, îl întreabă pe ospătar:
- Ce se mai aude cu mici aia, dom’le?
- Domnule, bucătaru-i disperat: cum aşează micii pe grătar, ei se ridică în picioare.
Ceauşescu, împreună cu Elena, în vizită de lucru în Franţa. La Luvru, în faţa unui tablou, Elena exclamă:
- Vai, ce Bălaşa minunat!
Ghidul intervine cu discreţie:
- Dar este un Rembrandt, doamnă!
La un altul, din nou:
- Ui! Un Andreescu adevărat!
Ghidul se vede nevoit să corecteze:
- Acesta este un Monet, doamnă!
Într-un alt salon, Elena exclamă fericită:
- O, acum nu mă mai înşel: E Ţiganca lui Grigorescu!
- Nu, doamnă. Ne aflăm în Sala oglinzilor.
Selecţie de convorbiri autentice dintre piloţi şi turnul de control Tower: Pentru a evita poluarea sonoră, viraţi 45 de grade spre dreapta.
Pilotul: Ce poluare sonoră putem produce la 7.000 m altitudine?
Tower: Rezultată din coliziunea voastră cu 727 care vine spre voi!
Tower: Sunteţi un Airbus 320 sau 340?
Pilot: Un A 340, desigur!
Tower: Sunteţi în acest caz amabil că înaintea startului să porniţi şi celelalte două motoare?
Pilot: Bună dimineaţa, Bratislava!
Tower: Bună dimineaţa! Pentru informaţia dvs., aici e Viena.
Pilot: Dar eu aterizez în acest moment la Bratislava.
Tower: Aici e însă Viena.
Pilot: Viena?
Tower: Da.
Pilot: Dar de ce? Doar voiam să mergem la Bratislava.
Tower: Okay. În acest caz degajaţi şi zburaţi spre stânga.
Tower (către un pilot care a efectuat o aterizare deosebit de dificilă): O aterizare nu trebuie să fie un mister. Pasagerii trebuie să ştie când au aterizat.
Pilot: Nu-i nimic, că oricum aplaudă!
Pilotul unui zbor Alitalia, căruia un fulger i-a stricat jumătate din instrumentele din cockpit: Am rămas fără instrumente! Nimic nu mai funcţionează! Până şi altimetrul a renunţat să mai indice ceva...
După circa cinci minute de lamentări, se aude comentariul unui Pilot de pe un alt aparat: Tacă-ţi gura şi mori ca un bărbat!
Pilot: S-a aprins o lampă indicatoare!
Tower: Păi, speram că sunt mai multe aprinse...
Pilot: Da, dar numai asta scoate aşa mult fum!
Pilot: Mai avem puţin combustibil. Aşteptăm urgent instrucţiuni.
Tower: Care vă este poziţia? Nu vă pot vedea pe ecran.
Pilot: Staţionăm pe pista 2 şi aşteptăm cisterna de o eternitate!
Tower: Aveţi probleme?
Pilot: Am pierdut busola.
Tower: După cum zburaţi, credeam că aţi pierdut toate instrumentele.
Tower: După aterizare, mergeţi spre Taxiway Alpha 7, Alpha 5, Whiskey 2, Delta 1 şi Oscar 2.
Pilot: Unde e asta? Noi nu cunoaştem organizarea aeroportului.
Tower: Nu-i nimic. Şi eu sunt doar de două zile aici.
Pilot: Rog să ne permiteţi decolarea.
Tower: Regretăm, n-avem planul vostru de zbor. Încotro zburaţi?
Pilot: Spre Salzburg, ca în fiecare luni.
Tower: Da, dar azi e marţi!
Pilot: Cum? Păi, în cazul ăsta, avem liber!
Pilot: Aici nu există un Follow-me car?
Tower: Negativ. Aveţi grijă cum ajungeţi singur la poartă.
Tower: Înălţimea şi poziţia?
Pilot: 1.80 m şi stau aşezat pe scaunul din stânga-faţă.
Tower: Comunicaţi ETA-ul (estimated time of arrival).
Pilot: Hmmmm... Marţi mi-ar conveni cel mai mult.
Tower către pilotul amator: Cine e la bord?
Pilot: Pilot, doi pasageri şi un câine.
Tower, după aterizarea jumulită a pilotului amator: Şi totuşi, de ce aţi lăsat câinele la comenzi?
Tower: Aveţi sau nu aveţi destul combustibil?
Pilot: Da!
Tower: Da, ce?
Pilot: Da, Sir!
Regizorul, către tânăra actriţă:
- În noua mea piesă, va trebui să joci rolul unei fete nevinovate, care nu a avut de-a face cu bărbaţii. Crezi că poţi juca acest rol?
- Nu pot, domnule regizor.
- De ce?
- Nu am pic de experienţă în acest sens!
- Ţi-am spus de o mie de ori, strigă regizorul la actriţa care părea cam plictisită, interpretezi rolul unei femei părăsite, pricepi? Ia gândeşte-te, te-a părăsit brusc iubitul. Ce faci?
- Îmi găsesc altul.
Doi adolescenţi discută despre femei.
- Ţie îţi plac mai mult blondele sau brunetele?
- Mie-mi plac ţâţele...
- OK, dar culoarea părului?
- Nu-mi plac ţâţele cu păr...
Un domn revine din Canada după 30 de ani în oraşul natal. Acolo, merge la un restaurant. Intră omul, se aşează la masă şi aşteaptă.
Vine chelnerul şi îi da meniul. Omul refuză politicos meniul, ia lingura din dreapta sa şi începe să o miroasă. După 2 minute zice:
- Simt că aveţi ciorba de burtă, ciorba de perişoare, ciorba de fasole şi supa de tăiţei, iar specialitatea casei este ciorba de burtă.
Chelnerul rămâne perplex.
- De unde ştii, domnule?
- Se simte pe lingură, are miros mai puternic de ciorbă de burtă, de aia se serveşte mai des, e specialitatea voastră. Aş dori o porţie.
Urmează felul doi, chelnerul dă să-i zică omului ce poate alege, dar acesta îl opreşte iarăşi, ia furculiţa şi o miroase. După două minute zice:
- Serviţi antricot de porc, friptură de pui la rotisor şi sărmăluţe, dar specialitatea dvs sunt micii cu muştar.
Chelnerul, din nou perplex, merge la bucătărie, ia o linguriţă, o cheamă pe doamna Lenuţa, bătrâna bucătăreasă şi-i băgă linguriţa în chiloţi. Revine cu linguriţa la masă şi îl întreabă pe client:
- Ia hai să vedem domnule, dacă ştii şi ce desert avem!
Clientul ia linguriţa, n-o miroase nici cinci secunde şi strigă:
- Cum?? Lenuţa încă mai lucrează aici?