- Am ceva cronic, doctore?
- Nu, boala dv. e banală, iertaţi-mă că vă dezamăgesc, doamna.
Poartă numele de singurătate.
- Şi ce-mi prescrieţi?
- Nu-i bine spus ce să vă prescriu, mai degrabă pe cine să vă prescriu.
Internistul iese din cabinet spre sala de aşteptare, unde aştepta o duduie cu mama ei.
- Poftim, domnişoară, în cabinet şi te dezbracă!
- Dar, domnule doctor, ştiţi, eu nu sunt bolnavă... Mama e...
- Da, doamnă, atunci deschideţi gura...
Un pacient intră în cabinetul psihiatrului şi pune pe masă o pungă.
- E pentru dumneata, doctore.
- Dar ce ai acolo?
- Păi, uitaţi-vă!
Curios, psihiatrul se uită în pungă şi vede un homar de toată frumuseţea.
- Frumos din parte dumitale. Mi-ai făcut o mare plăcere. Îmi plac homarii. Văd că-i proaspăt, pare că încă mai mişcă. Îl voi lua acasă, pentru cină.
- Nu-i cazul, doctore. Tocmai a cinat. Mai bine duceţi-l la cinema, este mort după desene animate.
Q: De ce loveşte medicul, copilul nou născut peste fund?
A: La cei inteligenţi le cade pulicica jos.
Din jurnalul de călătorie al unui turist american Principalele notiţe:
LONDRA: La Londra n-am văzut nimic din cauza ceţii. În ultima zi, ceaţa s-a ridicat pentru câteva secunde şi am putut vedea un superb turn cu ceas. Ceasul stătea, dar eu n-am mai stat. Am vrut să cumpăr shun la Buckingham, dar mi-au zis că a mâncat-o regina!
Poate găsesc la Praga!
BERLIN: Toţi mănâncă crenvurşti şi beau bere. Nimeni nu mai este interesat de americani aici! Mi-am cumpărat un dicţionar Deutsch English. Mă tot gândesc dacă DeVito, actorul, e originar din această ţară!
AMSTERDAM: E bine aici! Toată lumea vorbeşte engleza! Toţi sunt buni şi vor să fumeze cu mine pipa păcii! Mai abitir ca pieile roşii! Ba unii răsuc şi ţigări. Mă întreb, oare Marijuana o fi nume olandez?
BRUSSEL: Greu de găsit o toaletă! Am făcut pipi pe stradă! M-a luat poliţia! Le-am spus că am crezut că aşa e moda acolo după ce am văzut statuia lui Maneken Piss!
PARIS: După câte îmi aduc aminte de la scoală, Parisul este capitala Germaniei. Cu toate acestea, străzile Parisului sunt pline de japonezi. Numărul frumoaselor şi renumitelor franţuzoaice s-a redus foarte mult. Ele nu mai pot fi văzute decât sub forma unui tablou expus la Muzeul Luvru şi care reprezintă o italiancă urâţică ce zâmbeşte tâmp.
MADRID: Oraş frumos, are străzi largi, cu fântâni ecvestre şi stătui arteziene. Au şi un palat mare, dar cam neprimitor. În schimb, locuitorii sunt simpatici, vorbăreţi, ospitalieri şi se numesc români.
BARCELONA: De ăştia am aflat o mulţime de chestii. Ştiu că locuitorii se numesc catalani şi că aici se află o biserică numită „Segreda Famiglia”, unde cred că ar fi sediul mafiei italiene. Tot aici sunt birourile firme de Automobile „Gaudi”! Şi eu, care credeam că maşinile „Gaudi” sunt italiene!
VIENA: Am băut apă din Dunărea albastră! Avea gust de petrol! Nam auzit să aibă oil fields pe-aici. Posibil că e aşa din cauză că sediul OPEC e la Viena! Nu cunosc limba austriacă, dar mă înţeleg de minune cu vienezii folosind dicţionarul de limbă germană! Ce oameni erudiţi! În Europa mai toţi vorbesc cel puţin două limbi! În parcul Prater mi-am pierdut portmoneul. Trebuie să trimit un mesaj acasă să îmi trimită bani! Simt un miros de barbecue! M-a apucat foamea! Pe malul lacului întâlnesc nişte austrieci bruneţei foarte simpatici, care folosesc foarte des cuvintele „mişto” şi „ciordeală”.
Sunt primii cu care nu mă pot înţelege în germană! Ăştia or fi băştinaşii lor, sau mai bine zis pieile lor roşii! Că toţi seamănă cu nişte indieni get-beget! Unul mai gras, cu pălărie şi mustăţi până la brâu îmi spune: „Hauleo, manca-ţi-aş, să-ţi dea mandea ceva de potol, că te bunghesc că eşti cam tras la faţă!”. N-am înţeles o iotă din ce zicea, dar am realizat că vor să mă invite la masă! Am mâncat pentru prima dată carne de lebăda! O minunăţie! Păcat că îmi pierdusem portmoneul, că aş fi făcut cinste cu o bere! Cred că parcul Prater e bântuit de fantome!
VENEŢIA: Am sosit în oraş după o ploaie torenţiala, cred. Toate străzile sunt inundate. Nu se circulă decât cu barca. Cu toate acestea, barcagii sunt foarte veseli şi cântaănişte songuri numite barcarole. Hotelul este vechi şi broasca de la uşa camerei orăcăie îngrozitor de dogit!
PRAGA: La Praga, am cunoscut o blondă delicioasă, care m-a servit cu o şuncă de neuitat...
BUDAPESTA: Aici nu am îndrăznit să mă opresc, deoarece am auzit că oraşul e în carantină. Jumătate din locuitori sunt la BUDĂ, iar cealaltă au PESTĂ, îi desparte Dunărea! Până şi podurile sunt în lanţuri! Cred că e ceva în legătura cu gripa aviatică!
BUCUREŞTI: Ghidul turistic pe care-l am la mine, apărut în New York, îmi prezintă Bucureştiul drept capitala Ungariei. Cred că la mijloc este o greşeala. În Gara de Nord se vorbeşte mult turceşte, ceea ce mă face cred că sunt, de fapt, în Frankfurt pe Main.
CHIŞINĂU: După ce văzui mănăstirile din Moldova, urcându-mă în trenul de Bucureşti, îl luai invers şi dracu’ ştie cum ajunsei la KISINEV. Ăştia cu toţii vorbesc româneşte, dar guvernul spune că se trag din ruşi! Au şi ei statui cu Ştefan cel Mare, cu Eminescu, ca şi românii! Adică... cu acelaşi nume, doar puţin mai mici de statură!
Mă duc să dau cortina de fier la o parte! Îmi pun o întrebare: preşedintele Voronin o fi originar de pe lângă mănăstirea Voronetz sau de la Kremlinetz?
TIRASPOL: Vrui să ajung la Tiraspol să văd şi eu Transnistria (Asta o fi sora Transilvaniei?) Mă băgară într-o DUBĂ şi mă duseră la DUBĂSARI! Aici nu te pune nimeni să SARI! Aici trebuie să dai explicaţii! Am băut Smirnoff la breakfast, lunch & dinner!
Pe baza tratatului „alimente contra arme” m-a scos ambasada american din jail! Mâine plec spre casă! Ce trip frumos! Am văzut IUROP! Mi-a plăcut mult şi am învăţat foarte multă geografie de când sunt turist.
Johnny O’llca de Bourbon.
McGregor merge la dentist:
- Cât costă o extracţie fără anestezie?
- Doi pounzi.
- Şi cu anestezie?
- Patru pounzi.
Se gândeşte McGregor puţin şi decide:
- Deci cu anestezie, atunci!
Scoţianul primeşte injecţia şi e rugat să aştepte afară, în sala de aşteptare, până ce anestezicul îşi face efectul. După zece minute, se uită dentistul după scoţian. Acesta dispăruse.
După câteva zile, se întâlneşte dentistul cu un coleg de breaslă, care îi povesteşte:
- Am avut de curând un pacient căruia i-am făcut o extracţie fără anestezie şi nu am văzut o grimasă pe faţa lui. Cred că îl chema McGregor...
Un negru se duce la doctor în Africa de Sud. Se plânge de dureri în gât. Doctorul îl pune să se dezbrace complet, după care îl pune să meargă în patru labe şi să stea câte puţin în fiecare colţ al cabinetului. Negrul, cam uimit, se execută, după care îl întreabă pe doctor ce legătură are treabă asta cu durerile lui de gât. La care doctorul răspunde:
- Nu n-are nici o legătură, dar mi-am cumpărat o masă neagră pentru cabinet şi mă gândeam unde să o pun.
Un scoţian, încercând să monteze o antenă TV pe acoperişul casei sale, alunecă şi cade în spatele casei. În cădere, vede pe geamul bucătăriei cum nevastă-sa număra boabele de fasole pentru ciorbă.
- Opreşte-te, strigă el, jumate ajung, eu mănânc astăzi la spital!...
Doi copii de cinci ani, dintre care unul evreu, se aflau în aceeaşi cameră de spital.
- Tu pentru ce eşti aici, întreabă copilul evreu.
- Circumcizie, răspunde celălalt.
- Of, eu am făcută asta acum cinci ani, şi n-am putut să merg timp de un an de zile...
La spitalul TBC, un moş mergea pe coridor. La un moment dat, îi vine să tuşească. Tuşeşte de numai poate. Horcăie şi după aia scuipă în scuipătoare şi îi pică proteza înăuntru. Bagă mâna după ea, sapă, n-o găseşte. Trece o asistentă:
- Domnişoară, nu vă supăraţi, mă ajutaţi vă rog să-mi găsesc proteza, că mi-o picat în scuiptoare.
Tipa îşi suflecă miinecile, îşi bagă miiinile, sapă, scoate proteza:
- Uitaţi!
- A, nu, nu-i asta că pe asta am mai încercat-o.
După multe tratamente împotriva o cheliei, un tip aude de un doctor formidabil. Ajunge la el şi acesta îi spune:
- Singura posibilitate este să bagi capul în fofoloanca nevestii în fiecare seară, două saptamâni la rând.
Omul se execută şi îi creşte un păr superb. Merge la doctor, îi mulţumeşte, iar, la plecare, vede pe stradă un tip mare, care mergea în acelaşi sens şi care avea o chelie respectabilă. Generos, dorind să-i împărtăşească reţeta, îl bate pe uriaş pe umăr şi vede că individul are o barbă imensă. La care nu poate spune altceva decât:
- Scârbosule!