Un tip era exasperat ca avea casa napadita de gandaci.
Nu mai stia ce sa mai faca.
Afland de necazul omului un amic il invata:
— Ia o trompeta și suna adunarea. Cheama-l la tine pe Capitanul Gandacilor și ordona-i: la bucataria vecinului, la atac! Și gandacii se vor duce cu totii la vecin și scapi de ei.
Zis și facut.
Omul executa lucrarea: da adunarea. Capitanul Gandacilor vine. Asta îi da ordinul.
— Am inteles sa traiti! Și toți gandacii pleacă la vecin. Omul rasufla usurat și mai-mai sa se imbete de bucurie.
După două zile se trezește la el cu Capitanul Gandacilor:
— Sa traiti, raportez. Am atacat, am cucerit și ne-am intors cu 20.000 de prizonieri!
I. Ce animale își poarta organul pe spate?
R. Caii politiei!
La Radio Erevan se întreabă:
— Când am sosit ieri acasă am gasit-o pe soția mea în pat cu secretarul de partid din localitatea noastra. M-am facut ca nu am observat nimic și am ieșit tiptil din casa. Am reactionat corect?
— În principiu da. Dar speram ca nu ati vizitat după aceea soția secretarului de partid. Ati fi putut avea mari neplaceri
.
Profesorul:
— Peștii pot vedea și auzi?
Bulă:
— Da.
— Dar mirosi?
— Numai când nu sunt proaspeti.
O batrana este chemata ca martor în sala de judecata.
Avocatul, tânăr și politicos, i se adreseaza batranei:
— Venerabila doamna…
— Auzi, tu sa nu ma faci pa mine venerabila, ca io n-am suferit da boli d-alea rusinoase! il repede baba, furioasa.
Aveți ouă de casa ? întreabă un client vanzatoarea.
Nu domnule, numai de gaina.
Itic și Strul se întâlnesc la azilul de batrani.
— Ma, Itic, ce cauti tu aici? Eu auzisem ca i-ai lasat așa de multi bani lu` fii-tu ca te-a bagat la azilul ala de lux, ce cauti aici, la azilul asta de stat?
— Ma, Strul, am cerut sa fiu mutat aici.
— Dar de ce? Nu era mai bine?
— Nu, ma, nu ma simteam bine deloc.
— Dar ce s-a întâmplat? Doctorii nu te tratau bine?
— Ah, nu ma puteam plange.
— Atunci, asistentele nu erau suficient de atente?
— Nu ma puteam plange.
— Femeile de serviciu, portarii, se purtau urat cu batranii?
— Nu, nu ma puteam plange.
— Camera ta nu era suficient de mare, de curata, nu te lasau pe afară?
— Nu ma puteam plange.
— Pai, daca-ti era atat de bine acolo, de ce ai venit aici?
— Aici ma pot plange.
— Casatoreste-te cu ea, Rosenfeld. Este o partida minunata. Este fiica vanzatorului de mobila Edelbaum. Are o zestre de trei milioane.
— Nu zic nu. Dar o cunosti bine? Zilele trecute am vazut-o pe strada și parca schiopata. Nu știi, era o cheștie întâmplatoare, sau așa schiopata ea totdeauna?
— As, numai când umbla.
Tiganul este adus în camera de executie. Priveste scaunul electric de care sunt legate tot felul de fire și întrebă:
— Cum se cheama dracovenia asta?
Directorul inchisorii îi răspunde:
— Nu-ti bate capul cu întrebări, o sa te punem imediat la curent.
La ora de istorie, la lucrare se cere sa se numeasca unsprezece mari personalitati. La sfârșitul orei, profesoara:
— Bulă, tu de ce nu ai predat încă lucrarea ?
— Doamna profesoara, nu știu pe cine sa pun pe post de mijlocas central..
Doi directori de banca se lamenteaza:
— Asculta la mine, dacă nenorocita asta de criza va continua în ritmul asta, vom ajunge sa cerem cu totii de pomana!
Celalalt priveste nedumerit și întreabă:
— Cui?