I: De ce se spala blondele pe cap în chiuveta din bucatarie?
R: Pentru ca acolo se spala de obicei legumele!
Un muncitor român din Spania trimite o scrisoare soției de acasă:
Draga Marieta,
Compania de constructii la care lucrez nu mai are comenzi din cauza crizei imobiliare și nu a mai platit salarii. Asa ca, în loc de salariu, îți trimit luna asta doar 100 de sarutari. Stiu ca ma iubești și ca ai sa intelegi. Sotul tău iubitor, Vasile.
La care Marieta răspunde peste catva timp:
Vasilica,
Mutumesc pentru cale 100 de sarutari! Iata și lista de cheltuieli pe care le-am acoperit cu ele:
1. Laptarul a fost de acord cu două sarutari pentru lapte.
2. Omul de la ENEL a fost de acord cu sapte sarutari ca sa nu ne deconecteze.
3. Proprietarul apartamentului vine zilnic pentru 3 sarutari în contul chiriei.
4. Directorul supermarketului nu accepta doar sarutari, așa ca îi ofer și alte articole, intelegi tu…
5. Diverse: 40 de sarutari.
Nu fii ingrijorat pentru mine, mai am o balanta excedentara de 35 de sarutari și sper să mă descurc luna asta. Dar de luna viitoare se mareste TVA la 25%, așa ca ai grija și trimite și tu mai multe!
Cu toată dragostea,
Petre Roman se duce la un restaurant unde se serveau mancaruri exotice, și comanda o friptură de broasca testoasa.
Bucatarul vine cu broasca testoasa și îi spune lui Petre Roman ca nu poate sa-i taie capul, doarece aceasta se retrage în carapace.
— Bagati-i degetul în fund!, îi sugereaza P. Roman.
Zis și facut, bucatarul îi baga degetul în fund, broasca scoate capul iar bucatarul il taie.
— Da’ de unde știți dv. Cheștia asta, d-le Petre Roman?
— Pai așa îmi fac eu în fiecare dimineața nod la cravata!
— Care-i asemanarea dintre o paine arsa în cuptor, o fata inecata în fantana și o femeie gravida?
— În fiecare caz NU A FOST SCOASA LA TIMP!!
Leul voia sa mănânce o friptură așa ca face o adunare în pădure și anunta toate animalele ca se tine un concurs de bancuri:
— Ala care zice un banc și e unu singur care nu rade o sa fie friptură.
Vine iepurașul, zice un banc și toată pădurea era pe jos de ras, numai girafa statea serioasa.
Vazand asta leul il mănânca pe iepuraș..
Vine și vulpea zice un banc, nimeni nu rade în afară de girafa care era pe jos de ras..
— De ce razi girafo? o întreabă leul.
— De bancul iepurașului..
Suna telefonul:
— Alo, senor Rod? Aici este Ernesto, ingrijitorul d-voastra de la casa de la tara.
Rod:
— Da Ernesto, ce pot sa fac pentru tine?
Ernesto:
— Oh, am sunat, senor Rod, sa va anunt ca papagalul d-voastra a murit.
Rod:
— Papagalul meu?! Tocmai papagalul meu vorbitor care a castigat multe premii internationale?
Ernesto:
— Da senor, acela.
Rod:
— Ce nenorocire, am cheltuit o avere cu papagalul asta. De ce a murit?
Ernesto:
— A mâncat carne stricata.
Rod:
— Carne stricata?! Cine l-a hranit cu carne stricata?
Ernesto:
— Nimeni senor, a mâncat el singur carne de cal mort.
Rod:
— Cal mort? Ce cal mort?
Ernesto:
— Calul dumneavoastră pur-singe, senor.
Rod:
— Nepretuitul meu cal pursinge, multiplu campion, este mort?
Ernesto:
— Da senor, a murit de epuizare tragind la caruta cu apa.
Rod:
— Ai innebunit de tot? Ce tot spui acolo? Ce caruta cu apa?
Ernesto:
— Cea pe care o foloseamm sa stingem focul, senor.
Rod:
— Dumnezeule ! Ce tot spui? Care foc?
Ernesto:
— Focul de la casa dumneavoastră senor. O luminare a căzut și a aprins draperiile și perdelele.
Rod:
— Ce vrei sa spui, ca mi-a luat foc casa de la o luminare?
Ernesto:
— Si, senor.
Rod:
— Pai avem electricitate !!! Pentru ce era luminarea aprinsa?
Ernesto:
— Senor, luminarea era aprinsa pentru inmormintere.
Rod:
— Care nenorocita de inmormintere ?!!!
Ernesto:
— A soției d-voastra, senor Rod.
Rod:
— ??
Ernesto:
— Sa vedeti, a venit într-o noapte acasă pe intuneric și eu am crezut ca este un hot. Asa ca am lovit-o cu crosa d-voastra de golf, model Tiger Woods Nike Driver.
Rod:
— Ernesto! Dacă mi-ai rupt crosa aia ești într-un mare rahat !!!
Un pusti de clasa l plangea pe coridorul scolii.
Trece o invatatoare pe acolo:
— Puisor, de ce plangi?
— Pai a trecut pe aici un baiat din clasa a8-a și mi-a trantit placinta pe jos!
— Dar a fost cu intentie?
— NU! A fost cu branza.
Un evreu merge la macelarie: — Dati-mi un kg din pestele acela.
— Dar acela nu e peste, e carne de porc.
— Eu nu te-am întrebat cum se numeste pestele acela!
Iepurasul își făcea Lucrarea de Licenta și tare mai era minunata toată pădurea
Curioasa, vulpea, apare în zona și il întreabă:
— Ce faci iepurașule, despre ce scrii tu acolo
— Am început lucrarea de cercetare despre cum este mâncata vulpea de catre iepuraș.
— Hahahaha pai cum o sa manace un amarat de iepuraș o vulpe, poate invers
— Cercetare știinfica vulpeo, dacă nu crezi te astept deseara la vizuina
Dimineata, pădurea uimita de mirare în fața vizuinei pielea vulpei era intinsa la uscat
Curios lupul, apare și el la iepuraș și il întreabă:
— Despre ce scrii tu acolo iepurașule ?
— Sunt la cercetarea propriu-zisa din lucrarea de licenta, studiez cum e mâncat lupul de catre iepuraș
— Hahahahahah cum o sa mănânce un amarat ca tine un lup mare și tare ca mine ?
— Asta e cercetare știintifica serioasa, dacă nu crezi ne vedem deseara la viziuna
Dimineata stupoare mare în toată pădurea pielea lupului era intinsa la uscat lângă cea a vulpei
Nemairezistand, ursul o apuca și el spre iepuraș și il întreabă:
— Despre ce mai scrii tu acolo iepurașule ?
— Sunt deja la concluziile cercetarii în care demonstrez cum e mâncat ursul de catre iepuraș
— Hahahahahahaha hohohohoho ce tot spui pricajitule cum o sa mănânce un mititel ca tine un urs mare ca mine ?
— Nu crezi ? aceasta este o cercetare știintifica, nu e o gluma vino deseara la vizuina și ai sa te convingi
In dimineața urmatoare toată pădurea era socata pielea ursului cu bucatele de carne sfasiata pe ea, era intinsa la ușact lângă cea a lupului și cea a vulpei
După câteva ore, când lighioanele padurii se raspandisera care incotro
Razand, iepurașul iesi din vizuina de gât cu leul care îi spuse:
— Ai vazut iepurașule ? Ce îți spuneam eu? tema nu conteaza, ci coordonatorul.
Vine Ion la Gheorghe și il întreabă:
— Cum poate vaca ta sa dea cate 100 litri de lapte pe zi?
Gheorghe:
— E simplu. Totul depinde de amabilitate. Ma apropiu de ea și o intreb:
— Ce avem astazi, lapte sau carne?
Cum te numești, Domnule ?
— Petru Popescu.
— Și ce lucrezi ?
— Prepar pești pentru pulverizat.
— Bine, dar ce anume operatii faci ?
… — Pun pestele pe placi, potrivesc placile pe plite, pregatesc patru
putini pentru pestele prajit, pulverizez pasta produsa, pun pe pungi.
— Dar de ce vorbești numai cu P?
— Poftim ?
De ce vorbești numai cu P?
— Pentruca pot pronunta pe P perfect perceptibil.
— Ei, asta e acum !Pun ramasag ca la întrebările mele vei gresi.
— Primesc.
— Pe cât ?
— Pun prinsoare pe patru poli !
— S-a facut. Spune-mi ce-ti place sa mănânci ?
— Peste, pastravi, plachie, potirnici, piftie piperata, parjoale, pastrama, papricas, papanas, porumbei, pui pane.
— Și ce vin bei ?
— Pinot, pelin, porto.
— Și ce desert ?
— Placinte, prajituri, pepene, prune, pere, portocale, piersici.
— Dar înghețata obisnuești ?
— Putin profiterole, parfait.
— Spune-mi cum îți petreci timpul liber ?
— Primavara prefer plimbarile pe potecile padurilor, prin parcuri.
— Dar vara?
— Pescuiesc.
— Și iarna?
— Patinez.
— Te pomenești ca poți sa-mi spui o poezie cu litera P?
— Pot.
— Asta nu o mai cred. Spune-o!
— POEZIA POETULUI PETRU POTOPEANU:
Prin pustiuri, peste pietre,
Pasari, palcuri pribegesc,
Parasindu-si puii proprii
Pe pamantul parintesc.
Prima pasare, pilotul,
Plescaia puternic pliscul,
Patina privind pamantul,
Pajistea, pădurea, pliscul.
— Bine! Spune-mi textual ce i-ai spus nevestei când ai plecat?
— Paraschivo papusico, pentru pranz prepara puțin patrunjel pe potarnichi. Pa!
— Vad ca am pierdut.
— Pardon, platești patru poli pentru pierderea pariului.
— Platesc.
— Pune paralele pe portofel.
— Inca o întrebăre.
— Poftim?
Ce adresa ai matale?
— Prelungirea Popa Petre 4, parter, plecand prin Pingari, peste pod.