Un moş de 119 şi nevasta de 109 merg la tribunal să divorţeze.
JUDECĂTORUL: Dar de câţi ani sunteţi căsătoriţi?
- Apoi, au trecut 80, răspunde moşul.
JUDECĂTORUL: Dar de câţi ani nu vă mai înţelegeţi?
- Păi, de 50, domnu’ judecător, zice baba.
JUDECĂTORUL: Şi atunci ce aţi aşteptat până acum?
- Să moară copiii şi să nu sufere, răspunse moşul.
Bulă, beat, noaptea, pe strada Victoriei. Se opreşte în faţa Guvernului. Vine la el un poliţist.
POLIŢISTUL: Circulaţi, nu aveţi voie să staţionaţi.
BULĂ: De ce, domnule poliţist?
POLIŢISTUL: Deoarece este sediul Guvernului.
BULĂ: Şi ce dacă, bă? Eu am bani să cumpăr toţi parlamentarii, senatorii şi miniştri.
Apare şi nevasta lui Bulă.
SOŢIA LUI BULĂ: Scuzaţi-l, domnule poliţist, aşa face la beţie, cumpără toate rahaturile.
Aniversare feminină la 40 de ani. File de jurnal.
Azi mi-am concediat asistentul. De ce am făcut-o? Era ziua mea.
Împlineam 40 de ani şi, să zicem, nu mă simţeam chiar aşa de bine.
În acea dimineaţă, când m-am trezit, am mers la bucătărie să beau o cafea, aşteptându-mă că soţul meu să îmi spună: “La mulţi ani, iubito!”. Dar nu mi-a zis nici măcar bună ziua… (ce dobitoc). Miam zis: “Na, ăsta-i bărbatul pe care-l merit…” Mă gândeam: “Copiii sigur îşi vor aminti”, dar când au coborît la micul dejun, nici unul nu a zis nimic.
Aşa că, am ieşit din casă destul de supărată, dar m-am simţit un pic mai bine când am intrat în birou şi asistentul meu mi-a zis:
“Bună ziua, şefa. La mulţi ani!”.
În sfârşit! Cineva şi-a adus aminte… Am lucrat până pe la ora două, când asistentul meu a intrat la mine în birou, spunându-mi:
“Ştii, şefa, e o zi superbă, şi cum e ziua ta, am putea merge să mâncăm împreună… doar tu şi eu…”.
Am acceptat şi am mers într-un loc destul de intim. Ne-am simţit foarte bine, am râs, ne-am amuzat copios şi când să ne-ntoarcem, asistentul îmi propune: “Cum ne-am simţit atât de bine azi, mai bine nu mai mergem la birou. Hai mai bine la mine în apartament...
să bem ceva”. “Bine!”, am zis… şi am mers la el acasă. În timp ce serveam un Martini, îmi spune: “Dacă nu te deranjează, o să merg până în cameră la mine, să mă îmbrac mai comod…”. “Bine, cum doreşti”, i-am spus.
După aproximativ 5 minute, ieşi din cameră cu un tort imens, cu 40 de lumânărele, urmat de soţul, fiii, prietenii mei, şi toţi colegii de la birou, cântându-mi: “Mulţi ani trăiască… mulţi ani trăiască…” Şi acolo eram eu: goală, fără sutien, fără chiloţei, întinsă pe canapeaua din sufragerie, aşteptându-l pe dobitocul ăsta!
Ei, şi de asta l-am concediat.
Aşa ceva nu se face...
Bulă la medic.
MEDICUL: Cauza bolii dumneavoastră este alcoolul.
BULĂ: Vă mulţumesc, doctore, că nu daţi vina pe mine!
Accident la locul de muncă. Bulă este anchetat în legătură cu moartea lui Ion.
POLIŢISTUL: Mă, Bulă, cum a murit Ion?
BULĂ: Păi, înjura şi Dumnezeu l-a pedepsit.
POLIŢISTUL: Cum înjura, mă?
BULĂ: Păi, tot zicea: “Dumnezeul mă-tii, nu mai zgâlţâna schela!”.
Clasa lui Bulă are inspecţie. Inspectorul pune următoarea întrebare:
INSPECTORUL: Copii, ce faceţi dacă sunteţi într-o pădure şi vine ursul?
Bulă ridică mâna. Profesoara e îngrozită, dar inspectorul deja a observat mâna ridicată.
INSPECTORUL: Să răspundă cel din ultima bancă.
PROFESOARA (ameninţătoare): Bulă, răspunde frumos!
BULĂ: Păi, încep să alerg către un copac.
INSPECTORUL: După aceea, ce faci?
BULĂ: Mă urc în copac.
INSPECTORUL: Şi dacă ursul se urcă şi el pe copac?
BULĂ: Mă sui până în vârful copacului.
Profesoarei nu-i vine să creadă că până acum Bulă a răspuns aşa frumos, că nu a spus nicio prostie.
INSPECTORUL: Şi dacă ursul se suie şi el până în vârful copacului?
BULĂ: Sar din copac.
INSPECTORUL: Şi dacă sare şi ursul?
BULĂ: Alerg la un alt copac.
INSPECTORUL: Şi dacă aleargă şi ursul după tine?
BULĂ: Mă urc în copac.
INSPECTORUL: Şi dacă se urcă şi el în copac?
BULĂ: Atunci mă sui până în vârful copacului.
INSPECTORUL: Şi dacă se suie şi el până în vârful copacului?
BULĂ (descumpănit şi revoltat): Mai du-te dracului, tu ţii cu ursul?
PROFESORUL: Numim hoţ pe cel care ia proprietatea altuia.
Profesorul îl priveşte insistent pe Bulă, care se joacă cu un creion.
PROFESORUL: Bulă, tu nu eşti atent!
BULĂ: Ba sunt, domnule profesor!
PROFESORUL: Atunci, spune-mi, ce aş fi eu dacă ţi-aş scoate din buzunar o sută de lei?
BULĂ: Vrăjitor, domnule profesor!
JUDECĂTORUL: Şi cum s-a întâmplat?
INCULPATUL: Păi, fiind invitat la ea, a apărut într-un halat foarte scurt, eu voiam să mă dau la ea, dar conştiinţa, nu şi nu, apoi a apărut deschisă la un nasture, eu voiam să mă dau la ea, dar conştiinţa, nu şi nu, apoi a apărut desfăcută la doi nasturi, eu voiam să mă dau la ea, dar conştiinţa, nu şi nu, apoi a apărut cu halatul desfăcut de tot, eu voiam să mă dau la ea, dar conştiinţa nu şi nu.
JUDECĂTORUL (enervat): Dar mai las-o dracului de conştiinţă!
INCULPATUL: Păi, aşa am zis şi eu, domnule judecător.
Un bărbat se prezintă la doctor.
- Doctore, iubita mea are un complex de inferioritate. Cum să procedez să nu şi-l piardă?
BULĂ: Mamă, îl vezi pe omul ăla care trece strada acum? Cu nici un chip să nu stai de vorbă cu el!
MAMA LUI BULĂ: Dar când m-ai văzut tu stând de vorbă cu străinii?
BULĂ: Niciodată, dar ăla e profesorul meu de matematică.
Directorul îi spune secretarei sale blonde:
- Claudia, ai puţin timp? Aş dori să discutăm problema măririi salariului tău...
- Şefu’, dar pe tema asta ne-am mai tras-o deja de cinci ori!