Faină logica Gheo şi Ion mergeau cu trenul de la Cluj la Sibiu. Ion rupe tăcerea apăsătoare şi zice:
ION: Auzi, mă Gheo, tu ştii de ce ne hurducă trenul aista?
GHEO: Nu ştiu, mă. Tu ştii?
ION: Apăi, hai să-ţi esplic: trenul aista are la început o locomotivă.
Ştii asta, mă Gheo?
GHEO: Ştiu dară, că nu-s prost.
ION: N-avem nicio treabă cu ea. Merje lin, fain dă tăt. Mai departe, după locomotivă imediat, este vagonul cu poşta. Ştii asta?
GHEO: Ştiu dară, că nu-s prost. Ne pasă nouă de vagonul cela?
ION: Nu ne pasă. După vagonul cu poşta, este vagonul ăla pentru domni de la oraş, din ăia cu valize patrate. Stii, mă Gheo, asta?
GHEO: Ştiu dară, că nu-s prost. Continuează.
ION: Nici de ăla nu ne pasă. După vagonul domnilor de la oraş, este vagonul pentru pălmaşi. Nevoiaşi, aşa ca noi. Stii, mă Gheo?
GHEO: Ştiu dară, că nu-s prost. Spune mai departe. Avem vreo treabă cu el?
ION: Oleacă de răbdare. Vagonul nost are două osii: osia din faţă, cu care nu avem nicio treabă, şi osia din spate, asta pe care stă compartimentul nost. Ştii, mă Gheo, asta?
GHEO: Ştiu dară, că nu-s prost. Osia aiasta are vreo taină cu noi?
ION: Stai o ţâră. Osia are două roţi: roata din stânga, care nu ne interesează, şi roata din dreapta, pe care stăm noi. Ştii, mă Gheo?
GHEO: Ştiu dară, că nu-s prost. Ce-i cu roata de sub noi?
ION: Roata aiasta are aria PI x R patrat. Cu PI şi cu R nu avem nicio treabă, pe noi patratul cela ne hurducă aşa.
Fidel Castro, despre aşa-zisa lovitură de stat din România: Dacă mă duceam cu o lovitură de stat de-asta acasă la nevastă-mea, sigur dormeam pe preş.
Nicuşor se duce la Sfântul Petru şi-l roagă să-l ajute să-şi viziteze părinţii. După ce-l întreabă Sfântul Petru ce au fost părinţii în viaţă, îi indică aleea preşedinţilor. Merge Nicuşor şi rămâne şocat: Lenin stătea cu picioarele într-un hârdău cu căcat, Hruşciov în căcat până la brâu, Stalin în căcat până la gât, Ceauşescu doar cu pantofii în căcat.
- Ei, te-ai descurcat bine şi aici, tată! După câte-ai făcut, şi te-au pus numai cu pantofii în căcat...
- Taci, prostule, nu vezi că stau pe capul lui mă-ta?!
Anunţ la Radio România: La al cincilea semnal va fi apă caldă: Pic, pic, pic, pic, pic! A fost apă caldă.
O familie de olteni care nu a văzut şi nu a trăit niciodată în lux, s-a dus în America.
Au intrat într-un hotel şi se holbau ca la felul 16:
- Uaaaaaaaaaa!, exclamă tatăl.
Dar lucrul cel mai atrăgator era o cutie mare argintie cu beculeţe.
Şi, cum sta mama pe acolo, tata o trimite la cumpărături. Aşa au rămas tata şi fiul singuri. Cum se tot uitau la cutia fermecată, iată că vine o băbuţă şi intră în cutia magică, iar, după câtva timp, iese afară o blondă tare, cu coc, bine dotată.
Tatăl către băiat:
- Hiiiiii! Fiuleeee! Adu-o repede pă mă-ta!
Ceauşescu, în drum spre o vizită de lucru. Deodată, vede din elicopter o clădire mai mare, în plin câmp, şi-i întreabă pe însoţitori ce este acolo. Era o închisoare, dar cum să-i spună aşa ceva Tovarăşului?! Deci, îi spun că e o grădiniţă. La care, Ceauşescu zice:
- Hai jos, vreau s-o vizitez.
Intraţi în panică, piloţii reuşesc să anunţe organele să ia măsuri, aşa că, până elicopterul aterizează, deţinuţii sunt îmbrăcaţi în şoimii patriei, scoşi afară în curte şi puşi să cânte şi să se joace cu lopăţica în nisip. Ceauşescu se duce la unul şi-l întreabă:
- Băieţel, e bine aici la grădiniţă?
- Mda...
- Şi aveţi mâncare bună, jucării?
- Mda...
- Dar tu câţi anişori ai?
- Păi... Şase.
- Ciudat! Eu ţi-aş fi dat vreo douăzeci...
Deţinutul-pionier se mânie foarte tare:
- Ia mai du-te dracului, că ajung şase pentru un viol!
Secretul succesului în România este legat de cinste şi de decenţă.
Dacă nu ai aceste calităţi, succesul este garantat.
- Gigele, ce ţi-a adus Moş Crăciun?
- O pereche de ghete.
- Ce surpriză!
- N-a fost nici o surpriză, le cunoşteam! Le-a purtat fretele meu anul trecut.
Q: Ştiţi bancul cu Băsescu?
A: Bă, se scumpesc toate...
2
Q: Care e cel mai scurt banc cu Lăstunul?
A: Un Lăstun parchează în vârful dealului.
O întrunire între Elţân şi Ceauşescu, Elţân îi spune lui Ceauşescu că soldaţii ruşi prima oară gândesc şi apoi fac. Îi dă un exemplu:
- Ivan, vino aici! Dă-i o palmă lui Ceauşescu!
Acesta se gândeşte o jumătate de oră şi apoi îl loveşte uşor.
Socotind cum să se laude şi el cu soldatul român, Ceauşescu îi spune lui Elţân că soldatul român întâi face, apoi gândeşte. Îi dă şi un exemplu:
- Ion, vino aici! Dă-i o palmă lui Elţân!
Ion îi dă palma şi apoi se gândeşte. Ceauşescu îl întreabă:
- Ioane, la ce te mai gândeşti?
- Mă gândeam să-i mai dau şi un picior în fund!