O dentista cauta un ac pentru anestezia unui pacient care sedea în fotoliu.
— Nu vreau injectii. Urasc injectiile!, striga bărbatul.
Dentista agata atunci o butelie cu oxid de sodiu, la care pacientul începe sa tipe:
— Nu pot sa suport gazele, masca ma sufoca!
Dentista il întreabă atunci pe pacient, dacă n-are nimic impotriva sa ia o pilula.
— Nici o problema, zice pacientul, ma impac bine cu pilulele.
Dentista revine cu o pilula și zice:
— Uite aici, o Viagra.
Barbatul:
— Ha! Nu mi-am inchipuit niciodată ca Viagra atenueaza durerea!
— Nu ti-o atenueaza, îi zice dentista, dar cel puțin ai de ce sa te tii, în timp ce-ti scot maseaua.
Nevoia fiziologica a consumatorilor de ardeiul iute are o explicate.In momentul în care mancam un ardeiu iute, care contine o substanta numita capsaicina, corpul uman va produce endorfina, care lupta impotrica durerii. Aceasta endorfina duce la o usoara stare de euforie, similara cu cea a drogurilor
.
Azi l-am vazut pe iubitul tău cu un OZN
— Cu un OZN??!
— Da cu O (Z)dreanta (N)eidentificata!.
Extraterestrii exista, ei doar asteapta ca Chuck Norris sa moara pentru a invada Pamantul
.
I: Care este asemanarea intre un OZN și o blonda desteapta ?
R: Tot auzi de ele dar nu le vezi niciodata…
I:Cum se numeste farfurie din care mănânca Chuck Norris?
R: OZN!
Aterizand pe planeta noastra, comandantul navei extraterestre raporteaza entuziasmat superiorilor:
— Exista viața pe Pamant!!
Urmarind starea sociala: revoltele, luptele pentru putere, inarmarea excesiva, salariile de mizerie, anarhia instaurata etc. acesta, după câteva zile raporteaza cu amaraciune:
— M-am in?elat, sir. Asta nu-i viața..
Langa un sat din Ardeal aterizeaza o farfurie zburatoare. Autoritatile iau imediat masura de a anunta satenii despre acest eveniment și despre comportarea pe care trebuie sa o aiba dacă întâlnesc cumva un extraterestru.
“Dragi sateni,pe izlazul de lângă satul nostru a aterizat o farfurie zburatoare. Dacă din întâmplare intalniti un extraterestru va sfatuim sa va pastrati calmul, sa nu incercati sa îi agresați în vre-un fel — Ba din contra — Fiti prietenosi și incercati prin gesturi și putine cuvinte sa comunicati. Ca sa îi puteti recunoaste va informam ca extraterestrii sunt: mici, verzi, au ochii bulbucati și mâinile până la pamant”
Spre seara, Gheorghe era la coasa. Și cum cosea el vede un “omulet” mic, verde, cu ochii bulbucati și mâinile până la pamant. Se apropie incet sa nu-l sperie și îi spune:
— Eu… Gheorghe… Cosas… Cosesc.
La care omuletul îi răspunde:
— Eu… Ion… Padurar… Ma cac…
Un ascet își dedica toată viața lui D-zeu, traind în pustiu, hranindu-se cu radacini, toate cu gandul la rasplata viața de apoi pentru viața sa de pe pamant intru D-zeu.
Vine și fericita zi în care moare (dupa atatea radacini zi de zi, era de asteptat).
Urca frumos pe tunel, trece de lumina, ajunge la poarta Raiului, cu Sf. Petre cu ceaslovu-n fata.
Da sa intre în Rai, sigur pe el.
Sf. Petre îi bareaza drumul:
— Ho, sefu , incotro?
— Pai în Rai, eu sunt ascetu Senie.
— Pai, hai sa verificam ce zice ceaslovu .
Cauta Sf. Petre la sectiunea Asceti
— Senie… Senie… Nu, n-am nici un Senie la Asceti .
— Cum n-aveti nici un Senie. Cauta la sfinti.
— Senie… Senie… Nu, nu-i nici un Senie nici la Sfinti .
Ascetu , din ce în ce mai agitat și enervat:
— Cauta la Mucenici , la Credinciosi cu merite deosebite , la mama ma-sii. Trebuie sa fiu undeva acolo!
Sf. Petre cauta prin tot ceaslovu… Nimic. Senie daramat…
— Toata viața pierduta… Am mâncat la radacini de mi-a venit rau, mi-am dedicat toată viața lui D-zeu… Pentru ce?!
Sf. Petre il ia impaciuitor de după umeri și îi zice.
— Ma, vezi norisoru ala de acolo. Ala mic, alb și pufos?
— Da…, zice Senie printre hohote de plans.
— Zambeste, ma, ești la Camera Ascunsa!
Bulă s-a apropiat de o colega de clasa și i-a spus pe un glas rugator:
— Poti să-ți fac o fotografie?
— Da ce, nu poți dormi fără sa te uiti la mine? Ma iubești așa de tare?
— Nu. Dar tata nu crede în extraterestrii..
Era odată un cioban cu oile lui cu tot pe o pajişte frumoasă, între munţi, cu ape cristaline ce susurau şi cu peşti zbanghii ce zbenguiau în linişte. Şi numai cum sta ciobanul în ghioaga lui, iată, vine un OZN! Se deschide o uşă şi începe să dispară tot: munţi, ape, oi, peşti, tot, tot, doar ciobanul rămâne pe loc. Uimit, zice:
- E, na! Cum pana mea?