— În fata universitatii în timpul examenului de admitere un taran cu un vitel legat de sfoara. Un profesor care trecea pe acolo se oprește si-l întreabă mirat:
— Ce faci cu dobitocu asta la universitate, bade?
— Apai, dom’profesor, dobitocu-i la examen, asta-i numa pila!
Niste topografi luau masuratori în curtea lui badea Ion. La un moment dat iese badea sa vadă ce fac oamenii acolo..
— Domnii fotografi, da ce faceți acolo?
— Pai luam masuratori ca sa facem o cale ferata!
— Și va trece pe aici, pe la mine prin sura?
— Da, așa va fi!
— Și trenul asta.. Trece și ziua?
— Da, binenteles!
— Da trenul.. Trece și noaptea?
— Da, dacă așa e programul, așa va fi!
— Apoi ma ficior, io bag sama ca tu ești bolund! Doar nu m’oi trezi în miezu noptii ca sa deschid io sura sa treaca trenu!
Paradoxal, parlamentarii dau legi impotriva ciobanilor, desi ei gandesc ca oile!
Când românii au inventat laserul, marile puteri si-au trimis spionii ca sa vadă cum folosesc românii laserul. Și au fost ăștia prin Moldova și prin țara Romaneasca și au gasit numai drumuri ca vai de ele (cu inscriptii pe margine aICI sunt BaNII DUMNEaVOaStRa, oameni saraci si…ce mai…Romania) si, dezamagiti, au luat-o catre vest. Cum drumul spre casa trecea prin ardeal, când sa treaca muntii au vazut un munte plin de oi și numai un cioban la ele.
S-au mirat oamenii și au vrut sa-l intrebe pe tip cum se descurca cu atatea oi:
— Bade, nu sunt cam multe oi? Cum ai grija de toate?
Badea:
— No, d’apoi simplu, cu laser.
Raman ăștia stupefiati.
— Cum dom’le, o țara intreaga nu știe ce sa facă cu laserul și asta, un cioban, i-a și gasit o aplicatie?
— Bade ai putea sa ne faci și noua o demonstratie ca sa nu murim prosti?
— No, io voi face dacă mi-oti spune ce e aia..
— Pai, sa ne arati și noua cum pazești oile cu laser…
— Aaa, apoi îi simplu: LASEEEER, CUTU NA!
Se întâlnesc doi ciobani, unul dintre ei spuse:
— Ce mai face fratele tau, Ioane?
— A murit într-un accident de avion!
— Cum ma? Era pilot?
— Nu!
— Era pasager?
— Nu!
— Era pe aeroport și a dat avionul peste el?
— Nu!
— Atunci cum naiba a murit?
— Era cu oile pe camp și se uita după un avion și nu a vazut groapa din spatele lui.
Pe un drum rau, de care, un taran cu o caruta incarcata cu fierarie și trasa de un magar nu putea urca o colina. Trece un drumet care il ajuta impingand carul din spate. Caruta ajunge în sfârșit în deal, la un drum mai bun.
Atunci sateanul multumeste drumetului:
— Multumesc, domnule, ca mi-ai ajutat. Cu un singur magar nu mai ajungeam eu în deal.
Badea Gheorghe era la cosit iarba de pe marginea santului. Deodată trece o mașina cu viteza și calca o gaina care mergea pe strada. Soferul, speriat, oprește și încearcă sa-si repare greseala, platindu-i omului gaina. Ridica de jos gaina moarta și se duce spre badea Gheorghe, care privea nepasator scena, si-i spune: — Bade, e a matale gaina asta?
Badea Gheorghe se uita insistent la gaina și spune oarecum incurcat:
— No! Eu n-am gaini așa late!
Merge un reporter la un ardelean și vede două turme de oi pe două dealuri și il întreabă pe bade:
— Bade da care oi dau lapte mai bun?
— apoi alea albe.
— și alea negre?
— dapoi salea.
— bine bade da care oi au blana mai buna?
— dapoi alea albe.
— și alea negre?
— dapoi salea.
— bine bade da care oi au carnea mai sanatoasa?
— dapoi alea albe.
— salea negre?
— dapoi salea.
La un moment dat reporterul nervos il întreabă pe bade:
— da bine bade da care îi diferența dintre oi?
— dapoi alea albea is a mele.
— și alea negre?
— salea.
Intorcandu-se de la coasa cu caruta plina, Vasile își mâna de zor calul. în faptul serii fiind își biciuia bidiviul din ce în ce mai tare.
La un moment dat, satul de atata cotonogeala, calul se oprește în drum, se intoarce catre Vasile si, cu o privire plina de expresivitate, îi spune:
” Mai Vasile, da-o ma-n aia ma-sii de treaba! Dai în mine ca într-o vita. Nu te gandești ca sunt și eu din carne, ca simt fiecare lovitura și sufar enorm.Ce dracu’ma, Vasile!”
Auzindu-si calul vorbind, ingrozit, Vasile arunca haturile din mâini și o rupse la fuga peste fanete, livid la fata. Credinciosul lui câine îi urma indeaproape.
La un moment dat, obosit, Vasile se opri și se aseza pe o piatra. La scurt timp sosi și câinele care, gafaind, îi spuse:
” Ba Vasile, sa fiu al ***, ce m-a speriat calul ala când a început sa vorbeasca!”
Se plimba Ion într-o seara pe malu marii. Și aude deodată o voce:
— Tarane! tarane!
Se uita Ion într-o parte, în cealalta, nimic.
Merge înainte și iar aude:
— Tarane! tarane! aici, jos!
Se uita Ion:
— Tu ești ma? Peștisoru de aur?
— Da, tarane! Dacă m-arunci în apa, îți indeplinesc 3 dorinte!
Ion il striveste:
— Pe cine faci tu taran, ma?
Intr-o bună zi, Ion Iliescu se hotaraste sa mearga la un sculptor veștit și sa ceara sa-i sculpteze bustul.
După două luni de zile, trece Iliescu pe la sculptorul respectiv ca sa vadă cum a ieșit opera de “arta”.
OK…dezveleste omu’ bustul, la care Iliescu ramane socat pentru câteva momente.
Abia dezmeticit, il întreabă pe sculptor:
-Nu va supărati, dar nu vi se pare c-ati facut tate prea mari?
-Ba da, dar am avut un motiv foarte bun!…răspunde sculptorul. Si-am sa va explic imediat! Din tata dreapta suge muncitorimea iar din tata stangă suge taranimea! explica sculptorul
-Dar intelectualitatea ? întrebă nedumerit Iliescu ?
-Auziti…domnu’ Iliescu…mi-ati cerut numai bustu’!!!