În centrul vechi al Bucureştilor, forfotă mare. O voce străbate peste mulţime, într-o franceză perfectă:
– Graines de citrouilles salées, garçons!
– Strigă, fă, Pirando, sămânţă dă bostan cu sare, că n-a stat toţi la Paris ca tine!….
Priviți aceste trupuri perfecte: fata este frumoasă și suplă, baiatul, tânăr cu alură de sportiv.
Neîndoielnic, aceștia pot fi doar germani!
Sigur nu!
Din ambele trupuri emană erotica, fata e seducătoare, băiatul, plin de bărbăție, gata să profite din plin de oportunitățile care le vor ieși in cale… Nu pot fi decât francezi!
Of course not!
Vă rog să-i priviți mai cu atenție: aceste trăsături fine ale feței, această prestanță, această perfecțiune!…
No doubt – sunt englezi.
Mă opun în nume personal şi în numele poporului român!
Uitați-vă cu atenție: nu au ce îmbrăca, nu au locuință, mănâncă doar niște fructe… Şi le este atât de foame, încât se cred în rai.
Nu există nici un dubiu – sunt români!
