— Cum te numești, Domnule?
— Petru Potopeanu
— Și ce lucrezi?
— Prepar pești pentru pulverizat.
— Bine, dar ce operatii faci?
— Pun pestele pe placi, potrivesc placile pe plite, pregatesc patru putini pentru pestele prajit, pulverizez pasta produsa, pun pe pungi.
— Dar de ce vorbești numai cu “P”?
— Poftim?
— De ce vorbești numai cu “P”?
— Pentru ca pot pronunta pe P perfect perceptibil.
— Ei, asta e acum! Pun ramasag ca la întrebările mele vei gresi.
— Primesc.
— Pe cat?
— Pun prinsoare pe patru poli!
— S-a facut. Spune-mi ce-ti place sa mănânci?
— Peste, pastravi, plachie, potarnichi, prepar piftie piperata, parjoale, pastrama, papricas, papanas, porumbei, pui pane.
— Și ce vin bei?
— Pinot, pelin, porto.
— Și ce desert?
— Placinte, prajituri, pepene, prune, pere, portocale, piersici.
— Dar înghețata obisnuiești?
— Putin profiterol, parfait.
— Spune-mi cum îți petreci timpul liber?
— Primavara prefer plimbarile pe potecile padurilor, prin parcuri.
— Dar vara?
— Pescuiesc.
— Și iarna?
— Patinez.
— Te pomenești ca poți sa-mi spui o poezie cu litera “P”?
— Pot.
— Asta nu o mai cred. Spune-o!
— POEZIa POETULUI PETRU POTOPEaNU:
Prin pustiuri, peste pietre,
Pasari, palcuri pribegesc,
Parasindu-si puii proprii
Pe pamantul parintesc.
Prima pasare, pilotul,
Plescaia puternic pliscul,
Patina privind pamantul,
Pajistea, pădurea, pliscul.
— Bine! Spune-mi textual ce i-ai spus nevestei când ai plecat?
— Paraschivo papusico, pentru pranz prepara puțin patrunjel pe potarnichi. Pa!
— Vad ca am pierdut.
— Pardon, platești patru poli pentru pierderea pariului.
— Platesc.
— Pune paralele pe portofel.
— Inca o întrebăre.
— Poftim?
— Ce adresa ai matale?
— Prelungirea Popa Petre 4, parter, plecand prin Pingari, peste pod.