Pariu pe patru poli – Cum te numeşti, domnule?
– Petru Potopeanu.
– Şi ce lucrezi?
– Prepar peşti pentru pulverizat.
– Bine, dar ce anume operaţii faci?
– Pun peştele pe plăci, potrivesc plăcile pe plite, pregătesc patru puţini pentru peştele prăjit, pulverizez pasta produsă, pun pe pungi.
– Dar de ce toate cuvintele încep la tine cu litera p?
– Poftim?
– De ce vorbeşti numai cu p?
– Pentru că pot pronunţa pe p perfect perceptibil.
– Ei, asta e acum! Pun rămăşag că la întrebările mele vei greşi.
– Primesc.
– Pe cât?
– Pun prinsoare pe patru poli!
– S-a făcut. Spune-mi, ce-ţi place să mănânci?
– Peşte, păstrăvi, plachie, potârnici, prepar piftie piperată, pârjoale, pastramă, papricaş, papanaş, porumbei, pui pane.
– Şi ce vin bei?
– Pinot, pelin, porto.
– Şi ce desert?
– Plăcinte, prăjituri, pepene, prune, pere, portocale, piersici.
– Dar îngheţată, obişnuieşti?
– Puţin profiterol, parfait…
– Spune-mi, cum îţi petreci timpul liber?
– Primăvara prefer plimbările pe potecile pădurilor, prin parcuri.
– Dar vara?
– Pescuiesc.
– Şi iarna?
– Patinez.
– Te pomeneşti că poţi să-mi spui o poezie ale cărei cuvinte să înceapă toate cu litera p?
– Pot.
– Asta nu o mai cred. Spune-o!
– Poezia poetului Petru Potopeanu:
Prin pustiuri, peste pietre, Păsări, pâlcuri pribegesc, Părăsindu-şi puii proprii Pe pământul părintesc.
Prima pasăre, pilotul, Plescăia puternic pliscul, Patina privind pământul, Pajiştea, pădurea, piscul.
– Bine, m-ai lămurit! Spune-mi textual ce i-ai spus nevestei când ai plecat de acasă?
– Paraschivo, păpuşico, pentru prânz presără puţin pătrunjel pe potârnichi. Pa!
– Văd că am pierdut.
– Pardon, plăteşti patru poli pentru pierderea pariului.
– Plătesc.
– Pune paralele pe portofel.
– Încă o întrebare.
– Poftim?
– Ce adresă ai matale ?
– Prelungirea Popa Petre 4, parter, pe Pângări, peste pod.
