Pe vremea impuscatului, când restrictiile transformasera benzina intr un bun de specula, doi militieni au oprit un automobil și l-au somat pe sofer:
— Portbagajul asta e suspect și vrem sa-i verificam continutul deschide-l!
Soferul a ridicat capota si… intr adevar, acolo se alipeau intr o maxima inghesuiala o groaza de canistre pline, iar unul dintre militieni, umflat de aroganta, l-a interogat pe cel în culpa despre continut.
Soferul însă i-a răspuns linistit:
— Toate sunt pline doar cu apa, tov-ule.
— Hmm, Dumneata ne iei de prosti?, ripostara intrigati militienii.
— Pe cuvant, ca e așa cum spun, a adaugat soferul -si, dacă doriti sa va convingeti, poftim, gustati de unde voiti Dv.
Unul dintre oamenii ordinei destupa în graba dopurile catorva canistre sa le deguste continutul apoi, plin de indignare, zise catre sofer:
— Ai innebunit, omule, cum îți permiti sa irosești benzina, ca sa cari doar apa asta chioara, când o poți gasi oriunde? Ce-ai zice dacă noi te-am amenda un pic?
— Pai, eu cred ca gresiti, stimate, răspunse soferul nostru,
— Stiti, la noi în comuna exista un vechi obicei și eu nu fac altceva decat sa respect datina strabuna: Când moare cineva, după ce trupul defunctului e scaldat cu grija, timp de câteva saptamani urmasii trebuie sa-i plimbe apa!…
