Doi olteni își fac rost de o excursie în Franta, dar ei erau bota la franceza. După o perioda de timp, în care s-au plimbat și au cascat gurile peste tot, li s-a facut foame. Marin îi spune lui Jan:
— Hai, ba, sa intram într-un restaurant sa mincam și noi ceva!
— Ești nebun, cum crezi tu ba, c-o sa cerem noi de mancare?
— Lasa ba, ca știu eu ceva franceza, ce crezi, e mare diferența intre olteneasca noastra și franceza?
Se aseaza oltenii nostri la masa, vine chelnerul și începe Marin
— Ddoua ciorbeloa de pestoa și două falcea de purcea și mai da-ne si-o vinea.
Chelnerul, ascultator, pleacă și îi serveste ca la carte cu tot ce a cerut Marin. La plata, Marin, mandru îi spune lui Jan
— Vezi ma, ca de nu eram eu destept, ramaneam nemâncati.
Dar dinspre Chelner vine un răspuns politicos:
— De nu eram eu din Calafat, mâncati voi un c*c*t!