Un grup de turisti prin Apuseni. La un moment dat, gasesc o pestera. Intra, o viziteaza, totul era foarte fain, numai ca mirosea ingrozitor. Când ies afară, se întâlnesc cu un baci. Il întreabă:
— Dom ne, ce e cu pestera asta, e foarte frumoasa, dar de ce pute așa ingrozitor inauntru ?
— Apai dragii mei, răspunde baciul, e o intreaga legenda. Pe vremuri, inauntru traia un capcaun. De două ori pe an cobora în sat și rapea cea mai frumoasa femeie.
Tot așa până când au rămas satenii numai cu uratenii de femei, pe care nu le mai vroia nimeni, și deci satul era în pragul disparitiei. Atunci s-au adunat satenii sa se sfatuiasca cum sa scape de capcaun.
S-au gandit sa il cheme pe Fat Frumos. I-au dat un fax și după o saptamana a venit. A intrat Fat Frumos în pestera, l-a luat pe capcaun și l-a infipt până la glezne în pamant. Capcaunul s-a enervat și l-a bagat pe Fat Frumos până la genunchi. Asta ce, sa se lase mai prejos ?
Il ia pe capcaun si-l baga pana-n brau. Capcaunul, cu ultimele puteri, il ia pe Fat Frumos si-l baga până la subsuori. Fat Frumos, nervos ca dracu, il ia pe capcaun, il baga până în gat, scoate palosul si-i taie beregata.
Satenii, foarte fericiti, au tras un chef de pomina — vreo două saptamani au tot baut.
Ca rasplata pentru Fat Frumos, i-au dat-o pe cea mai frumoasa dintre uratele pe care le mai aveau. Astia doi s-au căsatorit și au trait până la adanci batraneti în pestera.
— Bine dom ne, da tot n-am inteles, ce pute așa în pestera?
— Apai nu știu, si-o fi facut vreunul treburile pe acolo !
