După a cincea şi ultima mineriadă, miniştrii cabinetului Radu Vasile analizează situaţia.
BERCEANU: Eu mi-am pierdut orice speranţă. Mi-am pierdut şi somnul, nu mai dorm noaptea.
ALT MINISTRU: Şi eu la fel, spune altul.
MINIŞTRI (în cor): Nici eu nu mai dorm.
BĂSESCU (contrariat de tăcerea lui Radu Vasile): Dar dumneavoastră, domnule prim-ministru?
RADU VASILE: Eu dorm ca un prunc!, răspunde acesta.
MINIŞTRI (în cor, revoltaţi): Cum aşa, domnule?
RADU VASILE: O oră dorm, o oră plâng, o oră dorm, o oră plâng...
Într-o zi, un ţăran a mers la un frizer pentru o tunsoare.
După tunsoare, el a întrebat câţi bani trebuie să plătească, iar frizerul a răspuns: "Eu nu pot accepta bani de la tine, în această săptămână eu fac asta în folosul comunităţii!". Ţăranul a fost mulţumit şi a plecat.
A doua zi, când frizerul a mers să deschidă frizeria, a găsit la uşă un bilet pe care scria "Mulţumesc!" şi un coş mare cu legume proaspete.
Mai târziu, un poliţist vine pentru o tunsoare, şi atunci când el încearcă să plătească, frizerul a răspuns din nou: "Eu nu pot accepta bani de la tine, în această săptămână eu lucrez în folosul comunităţii!". Poliţistul a fost fericit şi a plecat.
A doua zi, când frizerul a mers să deschidă atelierul său, a găsit la uşa acestuia un "Mulţumesc!" şi o duzină de gogoşi, pentru el.
Apoi, un deputat a venit pentru o tunsoare, şi când a vrut să plătească, frizerul a răspuns din nou: "Eu nu pot accepta bani de la tine. Eu lucrez în folosul comunităţii în această săptămână!".
Deputatul a fost foarte fericit şi a părăsit magazinul.
În dimineaţa următoare, când frizerul a mers să deschidă atelierul său, a găsit o duzină de senatori şi deputaţi aliniaţi, în aşteptare pentru o tunsoare gratis.
→ Morala: Iată, într-un exemplu banal, ilustrarea diferenţei fundamentale dintre cetăţenii ţării noastre şi politicienii care-i conduc.
→ Concluzia: Politicienii, ca şi scutecele, trebuie schimbaţi cât mai des.
Primul-ministru şi guvernatorul Băncii Naţionale a României ies din sediul Guvernului.
MUGUR ISĂRESCU: Domnule ministru, ce zici, mai luăm ceva?
PRIMUL MINISTRU: De la cine să mai luăm Mugurele, de la cine !?
Contradicţiile comunismului în România:
1. Cu toate că în comunism se muncea neeficient, treaba mergea foarte bine.
2. Cu toate că treaba mergea foarte bine, în magazine nu găseai nimic.
3. Cu toate că în magazine nu găseai nimic, omul avea acasă tot ce vroia.
4. Cu toate că omul avea acasă tot ce vroia, el era nemulţumit.
5. Cu toate că omul era nemulţumit, el totuşi aplauda.
Victor Ponta a concluzionat că, în opinia lui, aceasta e cea mai bună Formula 1 de guvernare.
Băsescu merge să consulte o vrăjitoare. Vrăjitoarea, foarte concentrată, închide ochii şi îi spune:
- Vă văd trecând pe un bulevard mare, într-o maşină decapotabilă şi lumea strigând de bucurie.
Basescu zâmbeşte şi o întreabă:
- Deci, mulţimea este fericită?
- Da, ca niciodată!
- Şi oamenii aleargă după maşină?
- Da, aleargă în jurul maşinii, ca nebunii. Poliţiei îi este foarte dificil să facă loc maşinii.
- Sunt şi oameni care poartă drapele?
- Da, drapele şi bannere cu cuvinte de speranţă pentru un viitor mai bun.
- Chiar aşa? Şi oamenii strigă, cântă?
- Da, oamenii strigă fraze de speranţă, poporul este în sărbătoare.
- Şi eu, eu cum reacţionez la toate astea?
- Nu pot să văd! Coşciugul este închis.
Cele 7 minuni ale capitalismului în România:
1. Toţi nu au de lucru.
2. Deşi toţi nu au de lucru, toată lumea munceşte.
3. Deşi toată lumea munceşte, nu se face planul.
4. Deşi nu se face planul, se găsesc de toate.
5. Deşi se găsesc de toate, nu-ţi poţi permite să le cumperi.
6. Deşi nu-ţi poţi permite să le cumperi, nimeni nu fură (excepţie făcând politicienii).
7. Deşi nimeni nu fură, ne lipsesc toate lucrurile ce ni le dorim!
De ce ne place?
Înainte să coboare şi ultima treaptă a modulului lunar, Neil Armstrong vede imprimate în praful selenar nişte urme ciudate. Îngândurat, se depărtează niţel de modul şi dă să se apropie de un crater. Din crater, apare un tip ciudat cu pălăriuţă mică şi neagră şi chimir. Creatura întinde hotărît mâna către Armstrong:
- Servus, io mi-s Ion!
Astronautul, perplex, îl întreabă:
- Şi de unde eşti?
- Apăi, din Sibiu.
- Şi cu ce ai venit aici?, continuă americanul.
- Cu brânză.
- Nu vă supăraţi, puteţi sta puţin mai la dreapta, să-l văd şi eu mai bine pe Băsescu?
- Sigur. Nu vreţi să vă dau binoclul meu?
- Nu, mulţumesc, am lunetă la puşca!
Doi tipi, în parc, aruncă nişte coji de pâine la porumbei. Zice unul dintre ei:
- Uite, porumbeii ăştia sunt ca politicienii! Cât timp sunt jos, îţi mănâncă din palmă, dar când ajung sus, se cacă pe tine.
BOC: Şefu’, dacă nu câştigăm alegerile anul viitor, ce facem?
BĂSESCU: Puşcărie!