La 3 noaptea vine John acasă beat mort, injurand, cu urme de batalie.
Se-mpleticeste-n hol, varsa pe mocheta, mai darama câteva obiecte neidentificate, pe câteva le sparge, ajunge cu fruntea-n ușa
dormitorului, în cele din urma cumva e-n pat și adoarme.
Dimineata se trezește într-o atmosfera idilica. Prin geamul deschis se aud pasarelele, alaturi pe noptiera e o aspirina, miroase a curat. Se scoala buimac, pe oglinda bilet:
“Scumpul meu, bună dimineața, ai micul dejun în bucatarie. Eu m-am dus la cumparaturi. Sarutari, Frida.”
Din ce în ce mai nedumerit porneste spre bucatarie. Peste tot e curatenie desavarsita, în hol arde o lumanare parfumata, nici urma de boratura pe mocheta. În bucatarie, copilul își termina micul dejun, iar al lui, cu grija, este pus la incalzit.
Cu oarecare timiditate, John cheștioneaza copilul:
— Ce s-a întâmplat de fapt azi-noapte, fiule?
— A, pai ai venit pe la 3 foarte beat.
— Si?
— Ai vomat de mocheta…
— Si?!
— Ai spart vaza aia frumoasa de la bunica și te-ai dat cu capul de ușa dormitorului…
— Si?!!
— Și pe urma mama te-a tarat în pat.
— Si?!!!
— Și a-nceput sa te dezbrace, dar, când să-ți desfaca pantalonii, tu ai zis: “Lasa-ma cucoana-n pace, ca-s om insurat.”
