Stefan cel Mare, după o batalie crancena, reuseste sa scape cu viața, împreună cu un mic grup de osteni. Pe urmele lor oastea otomana, cata frunza și iarba. În departare se vede o pădure. Stefan:
— În pădure!
Când ajung în pădure, Stefan comanda:
— Toata lumea sus în copaci!
Peste o leaca de vreme, ostenii în copaci, agatati de craci, incep sa se nelinisteasca:
— Mai stam asa, Maria Ta?!
— Mai stati ma, ca abia acum intra turcii în pădure!
Peste un timp, iara:
— Sa mai stam, Maria Ta?
— Mai stati, mai stati ca acuma trec pe sub noi!
— Da’, Maria Ta, … dar măcar caii putem sa-i lasam jos?!
