Se fac pregatiri pentru un congres al pescarilor.
Presedintele:
— Trebuie sa evitam situatia din anii precedenti, cand, la masa feștiva, după vodca și palinca, s-a început cu cheștii rasuflate de genul: “am prins o știuca atata, am prins un caras atata, de 50 cm, de 70 cm, de 3 la 7 kg, etc”; sunt cheștii jenante. Astept propuneri în acest sens.
Unul propune sa se dea angajamente scrise; șeful spune ca asta s-a mai facut și nu s-a respectat, etc.
Un alt tip zice:
— Domnilor, sunt cheștii ce nu pot fi controlate, la un paharut omul uita de toate angajamentele. Eu as sugera sa folosim niște catuse, fiecare sa avem pe tot timpul
mesei catuse la mâini și astfel nu se mai poate arata că a prins unul atata sau atata.
Se accepta varianta ca fiind cea mai sigura. Au loc lucrarile și se ajunge la masa feștiva: gustari, vodca, masline, mamaliguta, palinca…
Presedintele tocmai vorbea:
— Am filat, am intins, a muscat, am început sa-l trag, l-am adus la mal, am luat minciogul și l-am scos afară. Era, era (vizibil jenat de catuse, arata cu mâinile departate, facute caus), avea un ochi uite atata de mare!
