Erau doi ciobani ardeleni, și fiecare pashte turma lui pe 2 dealuri care erau despartite de un drum national.
La un moment dat vine un TIR și loveste cea mai frumoasa oaie a unuia dintre ei. Urmeaza urmatorul dialog:
Vasile:
-Ionie, vazut-ai magaoaia haia mare care o trecut?
Ion:
— Vazut maa!
Vasile: —
Ai vazut ca t-o călcat shea mai mandra mioara maa?
Ion:
— Vazut maa!
Vasile:
-Sii, shee simtasti maa?
Ion:
-Îmi repugna!
Era odată un ardelean baci. Și avea el un ciomag de care statea sprijinit în barba(il cam jena). Vine un trecator shi-i zice: -Mah baciule de ce nu tai tu o bucata din ciomaga aia ca te jeneaza în barba. -Pai nu pot sa tai ca e increstat din strbuni. -Da taie de jos ca […] (...)
Ardeleanul soseste cu intarziere la impartirea darurilor, iar Dumnezeu îi spune amarit: — îmi pare rau de tine, nu mi-a mai rămas decat frumusetea și prostia, fiule, ce sa-si fac? Alege-ti. — Apai, Doamne, frumusetea-i trecatoare. (...)
Funar: — Cum te cheama, pui de dac? Ardeleanul: — Istvan Gyula, Maria-Ta. (...)
Un ardelean cosea linistit pe un deal situat lângă satul lui natal. Și cum muncea el linistit, aude o voce: -Mai Vasileeeeee! Vino repede acasă ca ți-a murit sora! Ardeleanul lasa linistit munca și se indreapta spre casa. Merge el vreo 500 m și apoi exclama: — Oooo, ce teapa am luat, doar eu n-am […] (...)
Un ardelean se uita-n oglinda: No, fain is! No, frumos mi-s, Doamne! F**e-m-as! (...)
Cum scapa ardelenii de muste? Le urca în pod și le ia scara! (...)