Trei ardeleni vin cu trenul de la Bucureşti la Cluj. Pe la Ploieşti unul zice:
– Oof!
Pe la Sibiu, al doilea zice:
– Oof! Oof!
Pe la Alba-Iulia, al treilea zice:
– Oof! Oof! Oof!
Ajung la Cluj şi primul zice:
– No, bine c-am ajuns că, iaca, tăt drumul vorbirăm numai politică!
Ardeleanul soseste cu intarziere la impartirea darurilor, iar Dumnezeu îi spune amarat: — Îmi pare rau de tine, nu mi-a mai rămas decat frumusetea și prostia, fiule, ce să-ți fac? alege-ti. — Apai, Doamne, frumusetea-i trecatoare. (...)
Un oltean se întâlnește cu un ardelean, care ducea, de legatoare, o capra. Olteanul: — Unde duci boul ala? Contrariat, ardeleanul se uita spre animal, temandu-se de o gluma. Ardeleanul: — Ești chior? Nu vezi ca-i capra? Olteanul: — Pai, eu cu capra vorbeam … (...)
După prima zi de scoala, un ardelen se intoarce nervos acasă și își arunca ghiozdanul în colt și spune: — Rahat! Scrie ca-i clasa |, dar scaunele n-au nici măcar pernite, iar în fața sta un dobitoc care pune întrebări neplacute . (...)
Badea Gheorghe și badea Vasile pe drumul Clujului văd o broasca testoasa: — Vasile, ce-o fi asta ? Sta Vasile ci cujeta și cujeta: — Gheorghe, asta or îi ceva, or mere undeva. (...)
Doi ardeleni stau de vorba: — Auzi, mai Gheo , dacă eu ma culc cu nevasta-ta, cum se zice ca suntem: Veri, cumnati, cuscri? — Mai Ioane, eu cred ca se zice ca suntem chit. (...)
Doi ardeleni într-un compartiment de tren. Unul din ei se uita lung la piciorul de lemn al celuilalt. După o vreme il întreabă: — Di fag ii? — Noo, di stejar îi . . — Dapai no, îi binee. — Cum sa fie binee?!? — Ii bine ca n-amorteste! (...)