Intr-o noapte torida de vara cioc-cioc la camera de garda. Medicul, venit dîntr-un consult în alt pavilion voia sa facă un dus scurt.
— Da, imediat!
Cioc-cioc, cioc-cioc, cioc-cioc, cioc-cioc!
Mai ce sa fie, așa de urgent, începe sa se stearga cu prosopul peste spuma..
Cioc-cioc!
— Acu vin, numai putin!
Cioc-cioc, cioc-cioc, cioc-cioc, cioc-cioc!
Incepe doctorul sa-si traga hainele în fuga(sarind peste diverse articole veștimentare neesectiale)..
— Cioc-cioc!
— Gata, acusica!
Cioc-cioc, cioc-cioc, cioc-cioc, cioc-cioc!
Eeeeeee, mama naibii, asta trezește toată sectia, când deodată aude gasește în hohote pe hol!
Când deschide, Calu statea pe presul din fata usii și il privea cu ochi calzi, iar asistenta de servici se tavalea de ras.
— Cine a fost la ușa mea așa de insistent și de ce naiba razi ca o isterica?
— Do.. do.. do doctor, nu mai pot stati sa îmi revin.. Pai nu era nimeni la ușa, din cauza mea s-a intaplat totul.. sa va povestesc: când m-am intors de tratamente de la etaj m-a vazut Calu, care dormea pe pres în fața usii dvs.
— Si?
— Și a dat scurt din coada, coada v-a lovit ușa și s-a auzit ca un cioc-cioc. Atunci ati strigat dvs tare: Da!!!, de bucurie ca v-a auzit, știți ca va iubeste, a început sa dea repede din coada și s-a auzit ca un ciocanit rapid.. ati tacut dvs. a mai dat o data din coada înainte sa adoarma, iar ati auzit iar ati strigat, iar s-a bucurat ca va aude.. va rog să mă iertati dar nu am vrut puterea sa va intrerup dialogul!!!!!