Un țigan visa ca trecea pe lângă un restaurant, când deodata, zareste o oala mare cu sarmale.
Intra, se aseaza la masa și cere ospatarului sa-i aduca oala cu sarmale.Ii aduce ospatarul, gusta Pralea al nostru când deodata, stupoare, erau reci.
Ce se gandeste Pralea atunci; se trezește, se duce și aprinde aragazul, apoi se intoarce înapoi în pat și asteapta sa adoarma din nou pt a manca sarmalele.Sta el cat, sa mai adoarma, nevoie.atunci își spune plin de amaraciune:
— Ba da prost ești; nu puteai sa le mănânci când erau reci?..
