La scoala invatatoarea le cere copiilor sa-si invite la scoala bunicii și strabunicii dacă aceștia au fost martori la Rascoala din 1907.
A două zi la ora de istorie apare Bulă cu bunicu-sau.
— Povesteste-ne bace Bulă cum o fost atuncea, zice invatatoarea.
— Pai fata mea eu pe atuncea eram în putere… Sedeam eu pe-acasa cu lucrul când numai ce vine vecinul Petre în fuga:
“Ma Bulă ia repede o sapa, un topor, ce ai, și vino repede ca-i țara în primejdie.”
Luat-am eu securea din sura și haida’ cu vecinul în centrul satului… Colo satu’n par… Da’ nu zici c-or venit altii mai tari ca noi, ne batura
bine și ne bagara în dube…
— Bace Bulă, zice invatatoarea, ceva nu se potriveste. Pe-atuncea nu erau dube… M’netale precis nu-ti amintești de ce trebuie. Ia mai
gandeste-te o tara.
— Fata mea, zice Bulă seniorul, cred ca ai dreptate… Amu’ îmi amintesc cum o fost… Sedeam eu cu vecinu’ Petre în crasma la un toi de
tuica.
Și numa’ ce vine la noi carciumaru’ și ne zice:
“Ma Petre, ma Bulă, mergeti repede pe la casele voastre și luati-va ori coasa ori furca, ce-ti avea, și mergeti la adunare ca-i vai de tara!”
Merseram noi pe-acasa, luaram furcile și haida’ în centru’ satului… Colo tat satu’ cu catel și purcel… Da’ nu zici ca venira altii mai buni ca
noi,
ne batura bine și ne suira în dube…
— Bace Bulă, iara nu-i bine. M’netale le cam incurci și nu-ti mai amintești corect tot ce-a fost, zice invatatoarea.
— Iertati-l, zice Bulă jr., tovarasa invatatoare pe bunicu’, ca el intotdeauna incurca rascoala cu colectivizarea…
