Intr-o zi geroasa de iarna un urs e trezit din hibernare de strigatul jalnic al unui iepuraș: — Calule, calule ! Aoleuuu! Calule!.
Suparat, ursul se rasteste la iepuraș:
— Ba, Iepurila, taci și tu dracului din gura! Nu vezi ca urli lângă o pestera de ursi ? Doar știi ca pe vremea asta hibernam.
— Calule, calule !. Aoleeeeu!. Calutuleeee!
Suparat, ursul se rasteste din nou la iepuraș amenintandu-l în același timp:
— Taci Iepurila, ca trec la masuri extreme!
Iepurasul parca a asurzit:
— Calule, calule!Caluuuleee!
Ursul își iese din rabdari, iese nervos din pestera și se repede catre iepuraș. Iepurasul speriat se da la o parte iar ursul, din cauza inertiei, cade într-o groapa destul de adanca ce se afla în spatele iepurașului. Iepurasul se apropie de groapa, priveste în jos și începe sa strige jalnic:
— Ursule, ursule!. Valeeeeu. Ursuleeeee!.