Un român se duce în desert și pentru ca nu avea mașina se hotaraste sa cumpere o camila. Se duce la targul de camile și îi cere vanzatorului sa îi dea cea mai rapida camila. Acesta îi da o camila și îi spune:
— Bai românule vezi ca aceasta camila porneste la cuvantul “fiu” și se oprește la cuvantul “amin”.
— Am inteles! răspunse românul.
Merge românul cu camila cu viteza de 80 Km/ora dar în fața vede o groapa mare.
— Ho, camila, ho!Vai am uitat cuvantul care oprește camila!Mai bine i-mi spun rugaciunea!
Tatăl nostru care ești în ceruri
sfinteasca-se numele tau
vie imparatia ta
faca-se voia ta
precum în ceruri așa și pe pamant
painea noastra cea de toate zilele
dane-o noua astazi
si ne iarta greselile noastre
precum și noi iertam gresitilor nostri
si nu ne duce pe noi în ispita
si fereste-ne de cel viclean amin!
Și camila se oprește la marginea prapastiei.
Atunci românul zice:
— FIU ce bine ca am scapat!