Badea Gheorghe, negru de suparare, își ascutea sacurea în sopron.Hrissst! Hrissst! Apare badea Istvan: — Apai, no, sara buna, bade Gheorghe!
Gheorghe supărat nu răspunde, ascute mai departe sacurea.Hrissst!Hrissst!
— Bade Gheorghe spune ce s-o ‘ntimplat ca doar asara ne-om despartit pretini la sticla de palinca?
Gheorghe nimic. Ascute mai departe sacurea.Hrissst!Hrisssst!
— Bade Gheorghe spune odată ce s-o ‘ntimplat și nu ma mai fierbe atita?
— Ma, nu l-ot omorat voi pe Mihai Viteazul?
— Da, bade Gheorghe, da’asta o fost acu’patru, cinci sute de ani.
— apoi sa știți voi c-ati belit pula, ma!
— De ce, bade Gheorghe?
— Pai, eu azi dimineața am aflat!