Cica s-a dus un oltean și el la Paris. Acolo, aglomeratie mare, se duce olteanul nostru la un hotel — Acolo nu mai aveau camere. Cu chiu cu vai se face rost de o camera, dar în care locuia un negru.
Vorbeste olteanul cu portarul sa-l scoale la ora 5 a.M., sa nu piarda trenul și se duce în camera (la negru). Sta olteanul nostru, se uita la el, se invartea pe lângă el și tot zicea:
— Ma, da urat mai e, aoleu, da urat mai ești ma; ce urat e! urat mai e omu asta — Mai ce urat e ! . Și tot așa până adoarme olteanul nostru.
Negrul, care stia limba româna, își pune în gand sa-l aranjeze pe oltean și se scoala la 12 noaptea și îi da cu crema neagra pe fata.
Se scoala olteanul la 5, se uita în oglinda și exclama:
— Ma, da prost este portarul asta! L-a trezit pe negru în loc să mă trezeasca pe mine!
