Era odată un cioban cu oile lui cu tot pe o pajiste frumoasa, intre munti, cu ape cristaline ce susurau și cu pești zbanghii ce zbenguiau în liniste. Și numa cum sta ciobanu în gioaga lui iaca vine un OZN. Se deschide o ușa și începe sa dispara tot: munti, ape, oi, pești, tot, tot. La care ciobanu rămas uimit zice:
— E cum până mea?