Un creștin, un musulman și un evreu vorbesc despre puterea religiilor proprii.
Creștinul:
— Stiu ca religia mea e cea adevărata, caci aveam o seceta teribila în țara și era sa mor împreună cu familia, când am facut rugaciuni și atunci s-a intimplat miracolul: în timp ce toată cimpia era sub soarele arzator, pe terenul nostru cadea o ploaie torentiala. Totul de jur imprejur ardea sub soare și pe terenul meu ploua. Din cauza asta, ne-am salvat familia mea și cu mine.
Musulmanul:
— Stiu ca religia mea e cea adevărata, caci eram în desert și m-a surprins o furtuna de nisip. Era sa murim eu și camila mea acoperiti de dune. Abia puteam respira când s-a intimplat miracolul. intregul desert era o furtuna de nisip, dar în jurul meu și al camilei mele a fost un calm total. Asa am ajuns până la o oaza și ne-am salvat.
Evreul:
— Stiu ca religia mea e cea adevărata, caci ma plimbam în jurul casei mele într-o simbata și am gasit un portmoneu pe jos, plin cu bani, dar fiind sambata nu puteam să mă aplec sa-l iau. Atunci s-a întâmplat miracolul: peste tot era simbata, dar în jurul meu s-a facut brusc vineri…
