Consiliul local al oraşului observă că cel mai tare avocat din oraş nu făcuse niciodată o donaţie în scop de caritate. Pentru a-l convinge să o facă, primarul îl chemă la el în birou:
– Domnule avocat, am observat că veniturile dumneavoastră anuale se ridică la peste 600.000 de dolari. Cu toate acestea, niciodată nu aţi făcut vreo donaţie comunităţii…
– Dacă tot aţi căutat informaţii despre mine, nu aţi observat că mama mea este bolnavă, iar medicamentele de care are nevoie depăşesc de câteva ori veniturile ei?
– Nu… răspunse primarul jenat.
– În al doilea rând, fratele meu, veteran de război, este condamnat într-un scaun cu rotile şi este orb.
Primarul începu să-şi ceară scuze, dar fu întrerupt:
– În plus, sora mea a murit într-un accident lăsând orfani trei copii.
Umilit, primarul:
– Nu ştiam, mă iertaţi…
Însă avocatul continuă:
– Nu văd de ce v-aş da dumneavoastră bani, dacă nu le dau nici măcar lor…
