Intr-o bună zi iese la plimbare iepurașul. Se plimba el incolo si-ncoace prin pădure ca doar era cel mai tare în parcare. Apare ursul de pe-o carare laturalnica:
— Sa traiești iepurașule!
— Ma ursule ia vin-a-ncoace!
— Da sefu’…
— Tigare ai ?!
— N-am…sefu’…
— Pai de ce n-ai ma !? …Zdup, poc, buf,…
A două zi, din nou, pe carare:
— Ursule, tigari ai?
— Am, sa traiti !
— Chibrit ai ?
— …n-am sefu’…
— De ce n-ai ma chibrite?!…Poc, poc, zdup, buf,…
In ziua urmatoare, pe carare:
— Ursule, tigari ai?
— Am șefule!
— Chibrit?
— Da sa traiti!
— Daaa…bricheta ai?!
— ….n-am șefuleee…
— Pai sa ai mai baiatule, sa ai …De ce n-ai ma, nenorocitule?!…Poc,…
A patra zi…
— Ursule, tigari ai?
— Am!
— Da’ foc ai?
— Poftiti sefu’!… (ii intinde cutia cu chibrituri)
— De la bricheta?!…
— Da, sa traiti!
— ….M’da…(uitandu-se puțin chioras …) mmm…..Mai ursule, de ce n-ai basca?…..
