In padurile din Peru traieste o specie de paianjen care isi construieste din frunze uscate, insecte moarte și alte resturi niste "paianjeni falsi", pe care ii agata apoi în plasele ei. Se pare ca aceste formatiuni au rolul de a zapaci pradatorii sau de a le distrage atentia.
Un paianjen vazut în noaptea de Halloween ar reprezenta spiritul unei persoane dragi, decedate, care vegheaza asupra ta.
Monitorul lui Dumeril din sud-estul Asiei are denumirea stiintifica de Varanus dumerilii. Un exemplar adult poate avea lungimea corpului de 1-1,3 m și este un bun inotator. Cand se scufunda în apa pentru a vana crabi isi inchide narile și inoata cu ajutorul cozii lungi și a celor patru membre. Pe sol vaneaza insecte, broaste testoase, pasari și oua de pasari.
Plumeria, cunoscuta și sub numele de frangipani, este un arbust ce se regaseste la tropice, cu precadere în Mexic, America Centrala, Caraibe și America de Sud pana în sudul Braziliei. Cu o tulpina lunga, cu frunze mari, alungite și de un verde intens, plumeria face flori extrem de frumoase, într-o multitudine de combinatii de culori. Florile sunt parfumate, insa mirosul se intensifica noaptea, pentru a atrage insectele care sa le polenizeze.
Paianjenul este considerat ca aducator de noroc și în multe cazuri oamenii nu il omoara, ci doar il arunca din casa.
Tarantula este unul din cei mai mari paianjeni de desert. Corpul sau poate avea mai mult de 7cm, iar cu picioare cu tot poate avea și 25cm.
Gandacii sunt cele mai rezistente insecte de pe planeta la radiatii, de aceea cercetatorii considera ca ei vor mosteni Pamantul în cazul unui razboi nuclear. Comparativ cu oamenii ei au o rezistenta la radiatii nucleare de 15 ori mai mare.
Premiul Ig Nobel la categoria biologie și astronomie din 2013 a fost acordat unei echipe internationale, alcatuita din cercetatori din Suedia, Africa de Sud, Germania, Australia și Marea Britanie, care a demonstrat ca gandacul de balegar, atunci cand se rataceste, isi regaseste drumul privind spre cer, spre galaxia noastra, Calea Lactee.
Meerkat, locuieste în desertul Kalahari din Afica sudica, este imun la veninul de scorpioni. Masculii și femelele sunt greu de deosebit, în principal pentru ca sunt de aceasi marime, la 50 cm, numai coada avand 20 cm lungime. Mananca insecte, mamifere mici, scorpioni, sopirle și serpi. Societatea lor este formata din grupuri numite "colonii" sau "gloate", fiecare cu pana la 40 de membri. Au o durata de viata de aproximativ 10 ani.
O pasare de talie mica denumita Drepneaua din Familia Apodidae ce traieste în toate regiunile globului mai putin în cele polare, concureaza, din punctul de vedere al vitezei de zbor, cu cu soimul și fregata, atingand, cu usurinta, în jur de 150 kilometri/ora, cand urmareste insectele care reprezinta hrana ei de baza. Drepneaua, cu o lungime a corpului de 15-20 de centimetri, seamana cu randunica, dar are aripile mai mari și mai curbate. Anumite specii pot sa zboare și în pesteri, în intuneric total, folosindu-se de ecolocatie (transmitand sunete și ascultand ecoul, pentru a se orienta), asa cum fac și delfinii.
Exista furnici taietoare de frunze care mesteca atat de mult bucatelele de frunze pana în momentul în care acestea sunt transformate într-un fel de pasta ce ajuta la fertilizarea straturilor de fungus care reprezinta hrana lor preferata.