Simtul de miros al unei furnici este la fel de puternic ca al unui caine.
Motivul distrugerii padurilor tropicale e cresterea mai ieftina a bovinelor pentru SUA. 30% din oxigenul mondial vine din padurile tropicale din Amazonia. Arborii purifica aerul pe care-l respiram, aduc ploaia, furnizeaza combustibil și adapost pentru oameni, animale, pasari și insecte, cherestea, hirtie și locuri de munca pentru mii de oamenit.
Soarecii lacustari (Onychomys torridus) dupa cum le spune și numele manifesta o mare preferinta pentru lacuste. Traiesc în regiunile aride, semiaride, cu vegetatie rara și tufisuri din America de Nord. Au lungimea corpului de 9-13 cm, greutatea de 40-60 g și lungimea cozii de 3-6 cm. Blana este cafenie cu nuante rozalii pe partea dorsala și albicioasa pe cea ventrala, este deasa și fina, acopera intreg corpul. Coada are o nuanta apropiata de cea a spatelui doar varful este alb. Aceste specii consuma insecte, larve de insecte, viermi, mici rozatoare și mai ales lacuste. Sunt soareci extrem de lacomi care uneori devin și canibali. Cand duc lipsa de hrana animala consuma fructe și legume. Daca sunt crescuti în conditii de captivitate devin docili, blanzi, sunt simpatici și au o infatisare placuta. Speranta de viata la soarecii lacustari este de aproximativ 2 ani.
Un artist din Franta ghideza carabetii, niste gandaci care traiesc în apropierea lacurilor și obisnuiesc sa-si faca sarcofage stranii din scoici, nisip și pietre, sa-si construiasca locuinte din aur și pietre pretioase, care arata ca adevarate bijuterii. Francezul Hubert Duprat a profitat de calitatile de arhitect ale creaturilor și a inlocuit materialele cu foite de aur, perle și alte nestemate. Insectele s-au adaptat cu usurinta și au creat adevarate opere de arta.
Furnica poate ridica pana la de 50 de ori propria greutate și poate trage de 30 de ori propria greutate.
Broastele sageata amazoniene sunt amfibienii grupati de specialisti în genul Dendrobates care s-au adaptat la atacul pradatorilor naturali prîntr-o arma putin obisnuita, prin pielea lor veninoasa. Aceste broaste secreta toxine alcaloide prin piele, fapt ce duce la otravirea oricarei creaturi care intra în contact cu ele. Majoritatea celor 175 de specii nu sunt mortale cu exceptia unora care pot ucide usor orice om care intra în contact cu epiderma lor periculoasa. Toate aceste broaste prezinta culori vii, puternice și contrastante pentru a avertiza astfel orice eventual pradator. Pielea de pe spatele broastelor sageata secreta toxine alcaloide cu efect neurotoxic. Un astfel de amfibian produce zilnic o cantitate de toxine capabila sa ucida 10 oameni adulti. Broastele nu isi secreta propria otrava, alcaloizii respectivi fiind sintetizati din anumite specii de furnici și muste consumate de acesti amfibieni. Din acest motiv, broastele sageata tinute în captivitate și hranite cu hrana atipica nu au secretat periculoasele toxine.
Ursul Grizzly este foarte asemanator cu ursul negru, diferentele fiind ca este mult mai agresiv (de unde și numele latinesc de Ursus arctos horribilis), blana lui nu este la fel de deschisa ca a ursului negru și este în special un animal nocturn, foarte rar iesind din barlog în zori. Fiind un mamifer pe cale de disparitie, ursul Grizzly este intalnit doar în Parcul Yellowstone, din America de Nord. Se hraneste cu cadavre de bizon sau pui de elan, mai ales primavara. În rest, mananca iarba, seminte, fructe de padure, radacini, diferite plante și furnici. Perioada de hibernare este mult mai lunga decat a altor ursi, în acest timp avand loc și nasterea puilor (intre 1 și 4), mici, cu corpul acoperit de o blana mica și rara, avand o greutate de jumatate de kilogram.
Chiar daca majoritatea ii cunoastem sub numele general de paianjeni, de fapt exista peste 34 de mii de exemplare din aceasta clasa, care face parte din artropode. Acestia au în comun faptul ca au opt picioare pe care le folosesc la mers, au clesti în continuarea capului, au glande cu care otravesc hrana, iar masculul are organele reproducatoare în partea a doua a corpului.
Exista și asa numitii paianjeni saritori care de fapt nu fac nimic altceva decat sa sara practic pe prada, sau dupa cum se spune sa creeze o ambuscada. Acestia sunt și foarte priceputi în deghizari.
Salamandra mexicana cu limba ciuperca (Bolitoglossa mexicana) are picioarele prevazute cu pernute adezive și coada cu rol de apucare și agatare. Aceasta specie traieste în regiunile din sudul Mexicului pana în America Centrala. Particularitatea acestei specii consta în limba ei în forma de ciuperca de la care ii vine și numele și care o ajuta sa vaneze cu usurinta insectele cu care se hraneste. De asemenea, o alta caracteristica a acestei salamandre consta în capacitatea sa de a secreta prin piele anumite substante toxice pentru a se apara impotriva pradatorilor.
