Chiar daca majoritatea ii cunoastem sub numele general de paianjeni, de fapt exista peste 34 de mii de exemplare din aceasta clasa, care face parte din artropode. Acestia au în comun faptul ca au opt picioare pe care le folosesc la mers, au clesti în continuarea capului, au glande cu care otravesc hrana, iar masculul are organele reproducatoare în partea a doua a corpului.
Vinetele acumuleaza o substanta otravitoare (toxica), solanina. Pentru a le consuma fara grija, inainte de preparare, ele se tin cateva minute în apa clocotita.
Salamandra mexicana cu limba ciuperca (Bolitoglossa mexicana) are picioarele prevazute cu pernute adezive și coada cu rol de apucare și agatare. Aceasta specie traieste în regiunile din sudul Mexicului pana în America Centrala. Particularitatea acestei specii consta în limba ei în forma de ciuperca de la care ii vine și numele și care o ajuta sa vaneze cu usurinta insectele cu care se hraneste. De asemenea, o alta caracteristica a acestei salamandre consta în capacitatea sa de a secreta prin piele anumite substante toxice pentru a se apara impotriva pradatorilor.
Din cele 109 elemente chimice cunoscute, 92 se afla în natura, iar restul s-au obtinut pe cale artificiala.
In inima desertului sirian este ascunsa Palmyra, adeseori descrisa ca "mireasa desertului". Ruinele spun povestea eroicei regine Zenobia: Palmyra era un oras prosper, cu o pozitie strategica, dar a fost atacat de trupele Imperiului Roman. Regina Zenobia a fost capturata și dusa la Roma în lanturi de aur. Ajunsa la Roma, regina s-a otravit, iar orasul, odata prosper și stralucitor, a fost distrus.
Amfibienii grupati de specialisti în genul Dendrobates s-au adaptat la atacul pradatorilor naturali prîntr-o arma putin obisnuita, pielea lor veninoasa. Aceste broaste secreta toxine alcaloide prin piele, fapt ce duce la otravirea oricarei creaturi care intra în contact cu ele. Majoritatea celor 175 de specii nu sunt mortale cu exceptia unora care pot ucide usor orice om care intra în contact cu epiderma lor periculoasa. Toate aceste broaste prezinta culori vii, puternice și contrastante pentru a avertiza astfel orice eventual pradator. Pielea de pe spatele broastelor sageata secreta toxine alcaloide cu efect neurotoxic. Un astfel de amfibian produce zilnic o cantitate de toxine capabila sa ucida 10 oameni adulti. Broastele nu isi secreta propria otrava, alcaloizii respectivi fiind sintetizati din anumite specii de furnici și muste consumate de acesti amfibieni. Din acest motiv, broastele sageata tinute în captivitate și hranite cu hrana atipica nu au secretat periculoasele toxine.
Mareele negre se produc atunci cand un petrolier de mare tonaj varsa, intentionat sau accidental, mari cantitati de petrol în mare. Combustibilul negricios se imprastie rapid pe suprafata apelor, daunand grav faunei și florei din mediul marin. Studiile arata ca, în fiecare an, petrolierele arunca în mare mai mult de un milion de tone de amestec vascos de hidrocarburi.
Meduza Irukanji este o temuta molusca otravitoare fiind cea mai periculoasa vietate din mari și oceane. Numarul oamenilor ucisi în fiecare an de Irukanji depasind cifra cumulata a tuturor victimelor rechinilor, serpilor de mare, baracudelor și a pestilor veninosi. Meduzele Irukanji folosesc doua tipuri de otrava: cea de toxicitate redusa, care este secretata în momentele în care vaneaza pesti, moluste și crustacee; și cea mult mai toxica, care este folosita strict în autoaparare. Veninul este pastrat în tentacule și este injectat la contactul cu pielea omului. Un singur tentacul contine o cantitate de venin suficienta pentru a ucide 50 de oameni. Irukanji traiesc în apele teritoriale ale Filipinelor, Vietnamului și Australiei. Din anul 1954 pana în prezent, un numar de 5.567 de oameni si-au pierdut viata datorita atacurilor meduzelor Irukanji.
In sarurile care s-au adunat în Salar de Uyuni din Bolivia exista un element chimic rar, și anume litiul. Aici sunt concentrate aproximativ 70% din resursele de litiu ale lumii.
Plasma contine în proportie de 77-81% apa în care se gasesc substante organice azotate (aminoacizi, albumina, globulina, uree, creatinina), glucide (glucoza), lipide (colesterol, acizi grasi), elemente minerale (Cl, Na, K, Ca, Mg, I, Fe, carbonati, etc.), enzime (fosfataze acide sau alcaline) hormoni, diversi produsi ai metabolismului. Atunci cand aceste substante se gasesc în limite normale, Ph-ul sangvin este usor alcalin (7, 38-7, 42 în sangele arterial, respectiv 7, 36-7, 40 în sangele venos), realizandu-se homeostazia organismului uman.
Papagalul de mare isi unge penele cu secretia uleioasa a glandei uropigiene de la baza cloacei, devenind astfel impermeabil la apa. Sub apa papagalul de mare elimina aerul dintre pene, aratand de parca ar inota într-o bula argintie de aer.