Broasca testoasa de stepa are o forma aproape circulara, cu solzii largi și aplatizati, de culoare castanie, maslinie, patata în unele zone, cu forme mai mult sau mai putin conturate, de culoare neagra. Plastronul este relativ plat și ornat cu pete de culoare neagra, ce se intind pe suprafete mai mici intinse ca și pe test de altfel. Este raspandita în Asia Centrala, de la tarmul rasaritean al Marii Caspice, pana în nord-vestul Indiei.
Salamandrele fac parte din familia Salamandridae și sunt cunoscute ca fiind "broaste cu coada".
Insulele Galapagos, denumite și Colon, reprezinta un arhipelag din Pacific, ce apartine Ecuadorului. Este format din trei insule mari și mai multe insule mici. Desi are o fauna redusa și vegetatie saraca, este, totusi, un paradis pentru cateva exem"plare unice, cum ar fi iguanele, corbii de mare și diverse specii de broaste testoase gigantice, care dau numele arhipelagului (galapago = broasca testoasa uriasa, în limba spaniola).
Albinele, broastele testoase și termitele sunt complet surde.
Ratele salbatice se hranesc cu ierburi, pesti, plante acvatice, insecte mici, viermi și chiar și cu broaste mici, acest fapt fiind posibil în mare parte datorita existentei unor lame cornoase pe marginile ciocului.
Broasca testoasa are o rezistenta formidabila la foame, ea poate supravietui pana la 400 de zile fara hrana.
Broastelor testoase europeane le place foarte mult sa stea pe marginea apei, dar la cea mai mica alarma se arunca în apa și dispar în masa ei. Este o specie foarte agila, deplasandu-se usor în apa, unde de altfel în mod obisnuit se și hraneste. Carnivor ferce, isi asteapta prada plutind printre vegetatia acvatica. Prada care se apropie este prinsa prin destinderea fulgeratoare a gatului și omorata rapid prin miscarile repetate ale mexilarelor. Dupa aceea, broasca testoasa se retrage sub apa, unde prada este sfasiata în bucati. Hrana acestor broaste o constituie: crustaceele, nevertebratele terestre, rozatoarele, chiar pasarile tinere, pesti, insecte, viermi și foarte rar, unele componente vegetale.
Broasca testoasa europeana este recunoscuta prin faptul ca ghearele sunt unite prîntr-o membrana interdigitala, care le permite deplasarea usoara în apa.
Broasca testoasa de uscat este raspandita indeosebi în zona Portile de Fier, pe vaile afluentilor Dunarii, cu precadere la marginea lizierelor de padure.
Broasca testoasa de mare sau Caretta caretta este de talie mare, astfel ca adultii pot atinge chiar 1.2 metri și o greutate de pana la 200 de kilograme. Aceasta specie traieste în Oceanul Atlantic, Marea Mediterana și uneori patrunde și în Marea Neagra, de unde poate ajunge accidental și în apropiera plajelor romanesti.
Broasca testoasa dobrogeana (Testudo graeca ibera) este specifica padurilor și zonei litorale din Dobrogea. Poate sa ajunga la 20-30 centimetri lungime, cu carapacea bombata, ceva mai lata în partea posterioara, colorata în galben-maroniu, cu placile delimitate de pete negre. Vara cauta locurile uscate, calduroase, cu hrana suficienta (frunze de papadie, macris, radacini, rame etc.), iar iarna hiberneaza. Traieste în jur de o suta de ani.