Brosaca trestoasa cu capac sau broasca cu capac, este raspandita în nord-vestul Africii, Bazinul Mediteranean, Asia Mica și Peninsula Balcanica. La noi în tara se intalneste indeosebi în Dobrogea.
Singurele paduri de nisip din Romania se intalnesc doar în Delta Dunarii, în padurile Letea și Caraorman, putandu-se intalni liane ale caror lungimi pot ajunge pana la 25 de metri. În Padurea Caraorman, în locul numit Fantana Vanatorilor, se intalneste cel mai batran stejar. Are circa 400 de ani, un diametru de 3,8 metri și este cunoscut ca "Stejarul ingenuncheat". Unul dintre cei mai lungi serpi din Europa, cunoscut sub numele de "sarpele rau", traieste în zonele din apropierea Deltei Dunarii și este specie protejata la nivel european. Lungimea lui poate ajunge la 1,8 metri, fiind totodata una dintre speciile cele mai agresive, dar a carei muscatura nu este veninoasa. Cea mai periculoasa specie este vipera de stepa, care se gaseste în populatii numeroase în Sfantu Gheorghe și pe grindul Perisor. Muscatura viperei de stepa din Rezervatie este insa mai putin veninoasa decat cea a celorlalte specii de vipere europene. Cele mai longevive vietati din Delta sunt speciile de broasca testoasa de apa și cele de uscat, durata lor de viata fiind de circa 120 de ani.
Serpii sunt strans inruditi cu soparlele, crocodilii și broastele testoase. Ei au evoluat din reptile cu 135 milioane de ani în urma, dar cu toate acestea și astazi exista specii care se afla în faza de tranzitie de la soparle la serpi. Acestea au corpul ca de sarpe și membrele de reptila.
In perioada activa broasca testoasa cu tample rosii, se remarca prîntr-o predilecta tendinta de insorire și odihna, pe care o petrece în varful unor pietre, pe vegetatie lemnoasa rasturnata, taluzuri, bancuri de nisip sau alte zone mai ridicate.
Crocodilii inghit pietre pentru ca-i ajuta la digestie și inot. Stomacul unui crocodil este un loc plin de pietre, din mai multe motive. Sistemul digestiv al unui crocodil se confrunta cu orice, de la broaste testoase, pesti și pasari, girafe, bizoni, lei și chiar (cand apararea teritoriului o impune) alti crocodili. În plus, peste acestea toate, crocodilii mai inghit și pietre mari, stanci chiar, pe care le pastreaza în stomac. Se crede ca aceste pietre sunt folosite de replile ca balast pentru scufundari.
La varsta de 8 ani crocodilii pot atinge deja 2 metri lungime. Se hranesc cu pesti mari, broaste, pasari, serpi și chiar cu animale terestre care traverseaza raul sau care se adapa pe marginea raului. La aceasta varsta pot ataca și oameni. Ataca prada imediat dupa ce aceasta a intrat în apa, urmandu-si instinctul de a ataca. Crocodilul sfasie efectiv prada prin rasucire apoi inghite bucatile intregi, nemestecate. Daca raul este traversat de o turma de antilope, puilor le este greu sa captureze ceva astfel ca depind de hrana pe care si-o procura de la prazile obtinute de crocodilii dominanti. Oamenii se tem de ei iar braconierii ii vaneaza.
Broasca testoasa europeana este de talie mica spre mijlocie, prezentand varietati cuprinse intre 15 și 25 de centimetri. Formatul corporal este diferit în functie de categoria de varsta, evoluand de la o forma relativ rotunda la tineret, la o forma ovala la materialul adult.
In America de Nord traieste o broasca testoasa de circa 100 Kg, care se remarca prin carapacea ei neregulata și prîntr-o limba prevazuta cu un apendice în forma de vierme pe care-l misca atat de convingator, incat atrage pestii drept în gura.
Broasca testoasa cu tample rosii este carnivora prin excelenta în primele stadii de viata, se hraneste cu fauna acvatica sau terestra, apoi devine la varsta de adult omnivora, hranindu-se atat cu componente vegetale, cat și animale.
Carapacea broastei testoase placinta din Africa nu este aproape deloc osoasa, astfel incat atunci cand este amenintat, animalul se poate strecura prîntr-o crapatura, unde se fixeaza în siguranta.
In jungla sud-americana din Columbia a fost descoperita cea mai puternica otrava naturala cunoscuta. Ea se poate gasi în pielea unei mici broaste. Otrava a fost denumita batrahotoxina.