Amfibienii grupati de specialisti în genul Dendrobates s-au adaptat la atacul pradatorilor naturali prîntr-o arma putin obisnuita, pielea lor veninoasa. Aceste broaste secreta toxine alcaloide prin piele, fapt ce duce la otravirea oricarei creaturi care intra în contact cu ele. Majoritatea celor 175 de specii nu sunt mortale cu exceptia unora care pot ucide usor orice om care intra în contact cu epiderma lor periculoasa. Toate aceste broaste prezinta culori vii, puternice și contrastante pentru a avertiza astfel orice eventual pradator. Pielea de pe spatele broastelor sageata secreta toxine alcaloide cu efect neurotoxic. Un astfel de amfibian produce zilnic o cantitate de toxine capabila sa ucida 10 oameni adulti. Broastele nu isi secreta propria otrava, alcaloizii respectivi fiind sintetizati din anumite specii de furnici și muste consumate de acesti amfibieni. Din acest motiv, broastele sageata tinute în captivitate și hranite cu hrana atipica nu au secretat periculoasele toxine.
In nordul Africii traieste broasca raioasa cu gheare (Xenopus laevis) care are lungimea corpului de 6-13 cm și se remarca prin membrele posterioare foarte mari și musculoase, iar cele anterioare prevazute cu cate trei degete și gheare lungi și ascutite.
Cea mai mare broasca raioasa din lume se numeste broasca raioasa mare (Bufo marinus). Are lungimea corpului de 5-23 cm și este raspandita în America Centrala și de Sud, dar și în Australia. Are un mod de viata predominant terestru, se deplaseaza prin salturi scurte sau tarandu-se și este extrem de veninoasa pentru celelalte animale. Pe umeri are niste glande mari cu venin, iar pe restul corpului are alte glande veninoase mai mici. Veninul este foarte puternic, poate omori un animal cam în 15 minute daca ajunge în gura acestuia.
Monitorul lui Dumeril din sud-estul Asiei are denumirea stiintifica de Varanus dumerilii. Un exemplar adult poate avea lungimea corpului de 1-1,3 m și este un bun inotator. Cand se scufunda în apa pentru a vana crabi isi inchide narile și inoata cu ajutorul cozii lungi și a celor patru membre. Pe sol vaneaza insecte, broaste testoase, pasari și oua de pasari.
Broasca testoasa cu tample rosii sau de Folrida este o specie de talie mijlocie, ca adult avand o lungime de 20-25 de centimetri și o greutate de 1.5-2 kilograme. De multe ori este apreciata ca o specie pitica avandu-se în vedere ca la nastere masoara doar 3-4 cm și greutate de 10 grame, iar la faza de tineret pastreaza dimensiuni relativ reduse.
Broasca testoasa de uscat hiberneaza din octombrie pana la sfarsitul lunii aprilie, ingropata în pamant sau în mici pesteri prezente în stancile de la nivelul malurilor.
Exista o specie de broasca care isi cloceste ouale în sacii rezonatori. Acest comportament apare la broasca chiliana cu cioc (Rinoderma darwinii) și la alti amfibieni, la un numar foarte mic de specii. Aceasta specie poate fi recunoscuta usor dupa forma nasului deosebit cu un proboscis carnos caracteristic. Dupa imperechere femela depune cel mult 40 de oua pe sol. Acestea sunt pazite 2-3 saptamani de mascul, apoi cand embrionii din oua se misca masculul inghite cate 15 oua în sacii rezonatori și le tine pana ce ele eclozeaza. Mormolocii se hranesc cu galbenusul propriu pana ce ajung la stadiul de broscute și apoi ies afara din gura tatalui.
Ploile ciudate sunt fenomene foarte bizare, prea putin explicate și intelese, dar care au loc în fiecare an undeva pe glob. Printre cele mai neobisnuite precipitatii de acest gen sunt: ploile cu broaste, pesti, scoici, viermi, aligatori, muste negre, etc.
Insula Tortuga sau insula "Broastei Testoase" este o insula mica situata în Caraibe, la nord de Haiti, botezata astfel de Columb, datorita formei sale. Din 1630 pana la sfarsitul secolului al XVII-lea a fost locuita de pirati. Aici s-a format o societate legendara de delincventi, cunoscuta drept "Breasla Fratilor de pe Coasta".
