Circumferinta orbitei satelitului Triton este de 2.229.017 km.
Io nu are atmosfera decat local, în jurul vulcanilor, formata din gazele ce ies din interior odata cu eruptiile. Materia ejectata contine atomi ionizati de oxigen, sodiu și sulfuri, cu urme de hidrogen și potasiu.
Norul lui Oort, în imensitatea sa, contine intre 100 miliarde pana la peste 2 trilioane de corpuri formate preponderent din diverse tipuri de gheata, mult mai multe decat toate stelele din intreaga Cale Lactee. Masa totala a acestora este estimata la cateva mase terestre, limita maxima fiind de 40. Aceste corpuri pot fi, ocazional, perturbate de apropierea de alte stele, nori de gaz gigantici sau interactiuni cu discul galaxiei insasi, și aruncate în spatiul interstelar, sau pot fi trimise în Sistemul Solar interior, sub forma cometelor de perioada lunga.
Perioada orbitala siderala (durata anului) a planetei Neptun este de 164,79 ani.
Numita dupa astronomul Galileo Galilei, sonda Galileo a fost lansata la 18 octombrie 1989 de catre naveta spatiala Atlantis în cadrul misiunii STS-34. Galileo a ajuns langa planeta Jupiter, la 7 decembrie 1995, cu ajutorul asistentei gravitationale oferita de gravitatia planetelor Venus și Pamant, devenind prima nava spatiala terestra pe orbita în jurul lui Jupiter. Sonda Galileo a trimis foarte multe imagini de-a lungul celor 14 ani de viata.
Afeliul (cel mai indepartat punct de Soare) satelitului Hygiea este de 524.630.000 km.
Vanturile de pe Neptun ajung pana la 2.100 kilometri pe ora.
In anii '50, americanii au efectuat mai multe zboruri cu soareci la bord. Zece ani mai tarziu, Uniunea Sovietica lanseaza porcusori de Guineea și broaste testoase. În perioada anilor '90, zborurile în spatiu au inclus iepuri, broaste, serpi, insecte, gandaci, paienjeni, pesti sau albine.
Excentricitatea orbitala a satelitului Callisto este de 0,0074.
Apogeul (cel mai apropiat punct de planeta) satelitului Triton este de 354.759 km.
Astronautii cresc în inaltime în spatiu.