Cercetatorii au reusit sa contruiasca o frunza artificiala, capabila sa produca oxigen. Ea poate fi cheia explorarii spatiului, pentru ca am putea, în felul acesta, crea oxigen pe planete unde nu exista suficient. Frunza artificiala a fost creata de un absolvent al Royal College of Art, Julian Melchiorri. Ea foloseste dioxid de carbon, apa și lumina, și produce oxigen. Frunza se bazeaza pe cloroplaste, acele componente ale plantelor care ajuta la fotosinteza. Cloroplastele sunt puse în mici pungi facute de proteine de matase. Noua tehnologie va putea fi folosita și pe pamant.
Astronomii cred ca a existat o perioada, acum 3,5 miliarde de ani, cand unele regiuni de pe Marte au fost inundate. Nu se stie inca de unde a aparut apa care a inundat acele regiuni, cat a durat potopul și unde a disparut apa.
Pe uscat focile sunt greoaie și stangace, dar în apa devin agere și au miscari foarte rapide.
Daca vreti sa reparati maioneza taiata trebuie sa scoateti o lingura de maioneza taiata într-un castron separat, picurati incet în ea, frecand tot timpul, o lingura de apa calda, pana cand incepe sa se lege, se adauga apoi, putin cate putin, restul de maioneza taiata.
Singurele paduri de nisip din Romania se intalnesc doar în Delta Dunarii, în padurile Letea și Caraorman, putandu-se intalni liane ale caror lungimi pot ajunge pana la 25 de metri. În Padurea Caraorman, în locul numit Fantana Vanatorilor, se intalneste cel mai batran stejar. Are circa 400 de ani, un diametru de 3,8 metri și este cunoscut ca "Stejarul ingenuncheat". Unul dintre cei mai lungi serpi din Europa, cunoscut sub numele de "sarpele rau", traieste în zonele din apropierea Deltei Dunarii și este specie protejata la nivel european. Lungimea lui poate ajunge la 1,8 metri, fiind totodata una dintre speciile cele mai agresive, dar a carei muscatura nu este veninoasa. Cea mai periculoasa specie este vipera de stepa, care se gaseste în populatii numeroase în Sfantu Gheorghe și pe grindul Perisor. Muscatura viperei de stepa din Rezervatie este insa mai putin veninoasa decat cea a celorlalte specii de vipere europene. Cele mai longevive vietati din Delta sunt speciile de broasca testoasa de apa și cele de uscat, durata lor de viata fiind de circa 120 de ani.
Oceanul planetar ascunde cel mai lung lant muntos din lume: Dorsala Medie Oceanica (65.000 km).
Marea Bariera de Corali impresioneaza prin multitudinea de culori sub apele Oceanului Pacific, dar și prin dimensiunile sale: 2600 de kilometri lungime, intre 2 și 150 de kilometri latime și 344.400 de kilometri patrati ca suprafata. În acest spatiu, cea mai lunga bariera coraligena din lume este alcatuita din circa 3.000 de recife și insulite. Amplasat în Marea Coralilor, în apropierea coastei statului australian Queensland, magnifica structura convietuieste impreuna cu o varietate de vietuitoare stranii care, la randul lor, au forme și culori spectaculoase.
Pestii Piranha traiesc numai acolo unde apa este foarte adanca, insa ei merg la suprafata pentru a se hrani, atacand fara mila orice le pica în plasa și este carne.
Titanul nu duce lipsa de hidrocarburi, substante ce stau la baza creaturilor vii asa cum le cunoastem noi, ce ii lipseste în primul rand este energia necesara vietii. Acest fapt insa se va modifica pentru a numita perioada de timp în momentul în care Soarele va deveni giganta rosie. În vreme ce Pamantul va fi parjolit și oceanele se vor fi evaporat, pe Titan clima va deveni blanda, temperatura va creste simtitor, și în bogatia de substante organice prezente s-ar putea ca viata, într-o forma exotica, sa apara inca o data în Sistemul Solar. Cum aceasta perioada va dura doar cateva sute de milioane de ani, nu va fi posibila decat aparitia unor forme simple de viata, unicelulare.
