Numele lui "Koala" inseamna în limba aborigenilor australieni "fara sa bea apa deloc".
Ariciul este aproape imun la otravuri, dovedind o rezistenta iesita din comun chiar și pentru lumea animala. Proba este cianura. Pisica moare dupa ce a ingurgitat un gram de cianura, ariciul insa rezista și la cinci grame. Explicatia este faptul ca vietatea tepoasa poate consuma și viperele renumite pentru secretia otravitoare ce ucide omul.
Ariciul rosu de mare (Strongylocentrotus franciscanus) este un animal tepos traieste în medie 35 de ani, insa indivizii care reusesc sa depaseasca aceasta varsta ajung sa traiasca mult, pana la 200 de ani. Traieste în Pacific, în ape putin adanci, cu fund pietros și curenti linistiti. Pe masura ce inainteaza în varsta ii cresc și tepii, ce ating 19-20 de cm. Nu isi mareste doar volumul corpului, ci și capacitatea de reproducere, la varste avansate, aricii de mare rosii se inmultesc mai cu spor. În majoritatea timpului imobili și cu un metabolism lent, aricii de mare se pot misca discret pe fundul oceanului cu cele cateva membre ciliforme. Adesea sunt vazuti în grupuri de 4-5 exemplare.
Strutii pot trai pana la varsta de 88 de ani.
Pentru a se putea scufunda cat mai adanc, uneori crocodilii iau pietre în gura.
Binecunoscutii cameleonii isi schimba culoarea pentru a se camufla în caz de pericol, dar și pentru a semnala o schimbare de dispozitie. Asa se face ca fiecare culoare pe care o "afiseaza" le tradeaza starea de spirit, aratand ca sunt tristi, infometati sau... ingroziti de ceva.
Din familia focilor cu blana fac parte foca de Groenlanda și elefantul de mare.
Ocelotul innoata bine si, desi nu este la fel de bine adaptat ca și Margay, vaneaza pasari și doarme pe crengile joase din padurile în care habiteaza în America centrala și tarile nordice ale Americii de Sud. Cantareste pana la 14 kg și are o durata de viata de 8-11 ani.
Paianjenii de casa au 8 ochi și picioarele foarte lungi, acoperite de perisori subtiri. Corpul lor este lung de 0,6-2 cm și abdomenul negru sau gri cu numeroase dungi intunecate. Acesti paianjeni nu ataca oamenii în mod spontan, doar daca sunt provocati pot intepa. Unele specii pot fi veninoase, altele prin mici muscaturi pot provoaca roseata, umflarea zonei și leziuni.
In America de Nord traieste o broasca testoasa de circa 100 Kg, care se remarca prin carapacea ei neregulata și prîntr-o limba prevazuta cu un apendice în forma de vierme pe care-l misca atat de convingator, incat atrage pestii drept în gura.