Albinele nu au urechi, dar un excelent simt al mirosului prin chemoreceptori în antene.
Cel mai mic mamifer este chitcanykl pitic cu dinti albi și masoara 6 cm.
Crocodilii "servesc" în medie 50 de "mese" pe an și pot supravietui perioade cateva luni fara a se hrani.
Unele animale au regimuri alimentare diferite în diferite stadii de viata. Omida mananca frunze bogate în proteine pentru a-si construi celulele corpului, transformata în fluture bea nectar dulce pentru a primi energia necesara zborului.
Broasca cu corn asiatica (Megophrys montana) este distribuita în sud-estul Asiei. Are lungimea corpului de 7-14 cm și un aspect ca de frunza. Botul ei este ascutit, deasupra ochilor are doua coarne și cateva pliuri de piele care par a fi marginile unei frunze ce o camufleaza perfect în stratul de vegetatie de pe solul padurii.
Rata mandarin este și "Curcubeul orientului indepartat".
Primavara, atunci cand iese din vizuina, puiul de vulpe polara are blana maro, iar cand se apropie iarna, aceasta devine alba.
Studiile facute de-a lungul timpului au evidentiat ca delfinul se situeaza indata dupa om, din punctul de vedere al inteligentei, masuratorile fiind facute pe baza "coeficientului de encefalizare", adica raportul dintre masa encefalului (creierul) și cea a corpului. În ordine descrescatoare, acest coeficient este, la om, de 7,44, la delfin - 5,31, la cimpanzeu - 2,49, la elefant - 1,87, la balene - 1,76, la caine - 1,17 etc.
Soparla fara urechi traieste în sud-estul Asiei și are denumirea stiintifica de Lanthanotus borneensis. Este o specie vulnerabila în pericol de disparitie, cu lungimea corpului de 40-45 cm. Soparla fara urechi stie sa inoate excelent, sapa vizuini în malurile raurilor cu membrele puternice prevazute cu gheare, are un mod de viata semiacvatic.
Exista policheti numiti viermi-evantai care traiesc într-un tub pe care singuri si-l construiesc si-l fixeaza de suprafetele dure. Una dintre aceastea este specia Sabella pavonina, are lungimea de 20 cm și este larg raspandita în apele marine.