Dragonul de Komodo este o reptila de talie mare ce se gaseste în insulele indoneziene Komodo, Rinca, Flores, Gili Motang și Padar. Dragonul de Komodo este cea mai mare soparla din lume, ajungand la 3 metri lungime și 70 kg greutate. Datorita marimii, aceasta soparla domina ecosistemul în care traieste. La intrarea în rezervatia de pe insula Komodo se afla urmatorul anunt: "Zona periculoasa - Dragonul de Komodo. Pastrati linistea". V-ati gandi ca acest semn este pus pentru a nu deranja sau speria soparlele, insa de fapt este pentru a nu le atrage. Datorita marimii și veninului, dragonul de Komodo este considerat periculos. Este cunoscut pentru faptul ca ataca oameni, desi în ultimii 40 de ani a facut doar 5 victime. Veninul acestuia este foarte toxic: impiedica coagularea sangelui, scade tensiunea arteriala, paralizeaza muschii și induce hipotermia, ducand la intrarea în stare de soc și pierderea cunostiintei. Desi pare ca se deplaseaza lent și neindemanatic, dragonul de Komodo poate alerga mai repede decat un caine. Ca orice reptila, isi foloseste limba bifurcata pentru a detecta prada, iar principalele sale arme, în afara de venin, sunt ghiarele ascutite, falcile puternice și coada. Poate cel mai interesant lucru despre dragonul de Komodo este faptul ca femelele pot depune oua ce pot cloci fara a fi fertilizate de un mascul. Acest proces se numeste parteogeneza.
Paianjenii de casa traiesc în pereche mai multi ani la rand și se reproduc în fiecare ani. Masculii sunt mai activi decat femelele. Numarul lor creste mult în lunile de vara și toamna.
Lupul rosu (Canis lupus rufus) este cea mai mica subspecie a lupului cenusiu obisnuit, lupul rosu, a reusit sa supravietuiasca glaciatiunilor din Pleistocen, pentru a-si vedea existenta pusa în pericol de catre oamenii zilelor noastre. Raspandit odinioara în toate zonele semi-aride din sud-estul Statelor Unite și nordul Mexicului, lupul rosu a avut serios de suferit din cauza vanatorii irationale, a distrugerii habitatelor și a lipsei partenerilor din aceeasi specie, fapt ce a facut ca multi dintre acestia sa se imperecheze cu coioti. Lupul rosu este un carnivor mai mic decat lupul cenusiu, dar mai mare decat coiotul. În salbaticie mai traiesc doar 100 de lupi rosii, undeva într-o rezervatie din nord-estul statului Carolina, în timp ce un numar de aproximativ 150 de exemplare este detinut de gradinile zoologice americane.
Strutii mananca nisip uneori, deoarece ii ajuta sa digere mancarea.
Un studiu asupra 200 000 struti, timp de mai bine de 80 ani, nu arata nici un caz unde s-ar fi vazut vreun strut ascuns cu capul în nisip..
Sistemul de digestie al majoritatii paianjenilor este foarte bine adaptat pentru a digera mancare lichida. Tocmai de ceea paianjenii digera mancarea undeva în natura,de exemplu isi prind prada în matase pana aceasta se sufoca, devine lichid, pentru ca apoi sa ingurgiteze lichidul. Creierul unui paianjen, spun specialistii, pare sa fie foarte complex, functionand în functie de criteriile pe care le foloseste pentru a-si procura mancarea. Daca el isi localizeaza hrana prin senzorii vizuali, atunci acesta va dezvolta partea aceea a creierului mai mult, iar daca isi localizeaza hrana prin atingere, deci prin intermediul stimulilor senzoriali, de asemenea.
Bivolul african sau incoronat este un membru al celor "Cinci Mari", impreuna cu elefantul, rinocerul, leul și leopardul. Cantarind 700 kg (1,500 lb), bivolii sunt imprevizibili și periculosi daca au și coarne. Sunt recunoscuti ca atacatori ai omului și sunt des acuzati de salbaticii deliberate, dar sunt linistiti daca sunt lasati în pace. 1
Broasca Corroboree este o specie în pericol de disparitie care se gaseste numai în Australia. Habitatul ei este predominant terestru și alcatuit din zonele cu smarcuri de muschi din Alpii din Australia. La aceasta specie femela are lungimea corpului de 2,5-3 cm și obisnuieste sa-si depuna ouale în muschi și nu în apa ca alte broaste.
Papagalii de mare pot inota și zbura foarte repede, insa datorita picioarelor pozitionate mult posterior nu aterizeaza prea elegant, ajungand la destinatie pe burta.
Urangutanul sau "Omul-padurilor" este un mamifer greoi și mare, cu blana roscata, care traieste în padurile ecuatoriale din insulele Borneo și Sumatra, în arhipelagul indonezian. Sunt animale arboricole, facandu-si culcusul numai în varful copacilor, unde și traiesc aproape 90% din viata. Acesti uriasi ai arborilor ating greutati de peste 120 kg și o inaltime de circa 1,2 metri. Urangutanii sunt vietati nesociabile mai ales masculii, care se bat deseori pentru cuibul în care isi cresc puii. Micii urangutani se nasc o data la 8-9 ani și raman agatati de mama lor aproape 2 ani, pe langa care stau pana la 8 ani, cand parasesc culcusul.
Cocosul de munte (Tetrao urogallus) sau Gotcanul este unul dintre protejatii faunei romanesti, impresionant prin dimensiuni (in jur de un metru și jumatate, cu aripile deschise) și prin penajul frumos colorat, metalic. Traieste ascuns în padurile de la mari inaltimi, rareori putand fi vazut. Inconfundabil este dansul nuptial al masculului, cand isi arata splendoarea penelor din coada infoiata, scotand sunete caracteristice, pentru a-si impresiona "aleasa".