Ursii polari și pingiunii nu impart acelasi habitat, deoarece pinguinii traiesc în emisfera sudica, adica în regiunea Antarcticii, unde nu exista pradatorii naturali continentali, pe cand ursii polari traiesc în emisfera nordica..
Tuatara și soparlele au o zona în crestetul capului care este sensibila la lumina și care este numita al treilea ochi. Despre aceasta zona se crede ca ar putea controla tiparele de activitate diurna și sezoniera și masura lungimea zilelor. Aceste tipare comportamentale diurne arata foarte clar modul de viata al unei soparle și cum isi mentine ea temperatura corporala optima, atat de esentiala pentru a supravietui. De exemplu dimineata și noaptea animalul se fereste de frig și sta în vizuina. Pe masura ce temperatura creste, iese pentru a sta la soare și a dobandi energia necesara hranirii. În miezul zilei ea trebuie iar sa stea în adapost pentru a preveni supraincalzirea corpului. Mai tarziu iese din nou pentru a se incalzi iar la soare și a-si lua energia necesara supravietuirii.
Puterea de regenerare la broastele testoase este extraordinara. Astfel, daca carapacea unei testoase este ranita sau arsa în proportie de 70%, ea are puterea de a si-o reface în unul sau doi ani.
Cimpanzeii și cotofenele sunt singurele animale care isi pot recunoaste imaginea într-o oglinda.
Dintii rozatoarelor nu se opresc niciodata din crestere.
Insula Popina este singurul loc unde gasim lacustra Isophya dobrogensis.
In ciuda greutatii sale impresionante, un urs grizzly poate alerga la fel de rapid ca și un cal obisnuit.
Constiinta de sine pare a fi o caracteristica a fiintei umane. Cu toate acestea, delfinii au trecut testul oglinzii. Li s-au aratat unor delfini imagini ale lor, în oglinda, în timp real, altele inregistrate și imagini ale altor delfini, indiciul ca s-au recunoscut fiind faptul ca au aratat o atentie sporita altor delfini decat propriei imagini.
Balena albastra (Balaenoptera musculus) este un mamifer marin din subordinul balenelor cu fanoane. Cu o lungime de 30 metri și cu o masa corporala de peste 170 tone, este cel mai mare animal cunoscut ca ar fi existat vreodata.
Lupul cu coama are un aspect asemanator cu cel al unei vulpi, insa picioarele sale sunt incredibil de lungi ajutandu-l sa vada prada peste iarba inalta din America de Sud. Ca animale de prada, ei vaneaza în special noaptea sau dimineata devreme, în timp ce zilele și le petrec motaind în desisuri. Spre deosebire de alti lupi care traiesc în haite, lupii cu coama sunt solitari. Chiar daca masculul și femela impart acelasi teritoriu, ei sunt independenti unul de celalalt, singura exceptie avand loc în sezonul de imperechere. Desi mare parte din dieta lui este alcatuita din fructe (preferatele lui fiind lobeira sau fructul lupului, o ruda a rosiei), lupul cu coama se va multumi și cu pasari atunci cand acestea ii ies în cale.